Reducerea riscurilor asociate fumatului: între prejudecăți și răspunsuri
GFN (Global Forum on Nicotine) a ajuns în acest an la cea de-a 12-a ediție, desfășurată la Varșovia între 19 și 21 iunie. Evenimentul a reunit aproximativ 40 de experți internaționali, cercetători și reprezentanți ai industriei de tutun. Temele principale discutate au fost inovațiile științifice și strategiile de comunicare care pot accelera tranziția către un viitor fără fum.
Conferința din 2025 a fost deschisă cu o discuție despre percepția publică asupra riscurilor asociate consumului de tutun. Profesorul Mark Tyndall de la Universitatea din Columbia Britanică a subliniat că „discriminăm exact acele persoane care sunt cele mai vulnerabile și care au cea mai mare nevoie de ajutorul nostru”. Stigmatizarea socială și lipsa implicării guvernelor în politicile publice de sănătate pun în pericol fumătorii, care riscă să rămână fără alternative mai puțin dăunătoare la țigările clasice.
Profesioniștii din domeniul sănătății au un rol crucial în reducerea consumului de tutun, fiind necesar să fie mai deschiși față de nevoile fumătorilor și față de noile tehnologii alternative. Carolyn Beaumont, medic de familie australian, a afirmat: „Este vorba despre a oferi fumătorilor mai multe soluții, despre a recunoaște că mulți dintre ei nu vor să renunțe la nicotină și s-au săturat să fie certați și judecați de medici”.
Asa Saligupta, fondatorul unui grup de advocacy pentru consumatorii thailandezi de tutun, a subliniat că alternativele la tutunul clasic ar trebui considerate ca o soluție care poate duce treptat la renunțarea la țigări. „Nu este o soluție să limitezi accesul la o alternativă mai bună. În multe țări, reglementările sunt mai degrabă ca niște ambalaje”, a explicat acesta.
În a doua zi a evenimentului, s-a discutat despre influența mass-media asupra percepției consumatorilor de nicotină. Majoritatea fumătorilor din întreaga lume provin din comunități marginalizate sau cu venituri reduse. Harry Shapiro, expert în domeniul politicilor legate de droguri și sănătate publică, a declarat: „Aceste grupuri au nevoie, cu adevărat, de mai multă libertate de alegere decât li se oferă în prezent. Încercăm să redefinim conversația publică. Ajutăm adulții să renunțe la fumat”.
Deși problema consumului de tutun și nicotină rămâne controversată, experții afirmă că interzicerea sau reglementarea strictă a produselor alternative nu reprezintă o soluție pe termen lung. „Ar trebui să fie o reglementare favorabilă, care să nu fie prea restrictivă și care să le ofere consumatorilor libertatea de a alege din opțiunile disponibile”, a adăugat Sanda Gcoyi, directorul unei asociații reprezentative pentru industria produselor de nicotină din Africa de Sud.
Ultima zi a conferinței a fost dedicată soluțiilor referitoare la modul de comunicare, în special online, despre utilizarea de nicotină. Experții au observat o tendință de dramatizare și dezinformare pe rețelele sociale. Maria Papaioannoy-Duic, fondatoarea unei asociații care susține utilizarea de produse alternative la țigările clasice, a avertizat: „Panica se răspândește mai rapid decât studiile și informațiile verificate”.
Conform studiilor recente, aproximativ 34% dintre români utilizează produse care conțin tutun. Este esențial să existe un dialog deschis între consumatori, factorii politici de decizie, industrie și profesioniștii din domeniul medical. Forumul de la Varșovia a evidențiat că provocările legate de reducerea fumatului sunt similare la nivel global, dar soluțiile trebuie adaptate realităților locale. România are nevoie de o abordare modernă, bazată pe știință și pe dreptul fumătorilor la alternative mai puțin nocive. Dialogul dintre experți, consumatori și autorități este nu doar necesar, ci și urgent.
Întrebarea nu mai este dacă ar trebui să se vorbească despre reducerea riscurilor în fumat, ci cum să o facem corect. Răspunsul vine, în final, din deschiderea de a asculta și de a înțelege.
