România pe muchie de cuțit: 7,8 miliarde de euro în pericol din cauza neîndeplinirii reformelor PNRR
România se confruntă cu riscul de a pierde 7,8 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii reformelor impuse de Comisia Europeană. Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat că negocierea recent încheiată cu Comisia Europeană a evidențiat condiții riguroase pentru investițiile din PNRR, iar nerespectarea acestor criterii ar putea afecta grav finanțările necesare pentru dezvoltarea infrastructurii României.
Condiții stricte impuse de Comisia Europeană
Conform lui Boloș, Comisia Europeană a impus cerințe ferme, stipulând că pentru a asigura accesul la fonduri, investițiile din PNRR trebuie să aibă un progres fizic de minimum 50% până la 31 august 2026. De asemenea, este necesară asigurarea unei absorbții de 100% a grantului, ceea ce complică și mai mult situația.
Investiții afectate
Printre cele mai afectate domenii se numără:
- Sănătatea: 920 milioane euro, în special pentru spitale publice;
- Mediul: 2,290 miliarde euro, în special pentru infrastructura de apă-canalizare și deșeuri;
- Educatia: 728 milioane euro;
- Eficiența energetică: 1,020 miliarde euro, în special pentru clădirile rezidențiale și instituțiile publice;
- Infrastructura de transport: 1,980 miliarde euro;
- Digitalizarea IMM-urilor: 728 milioane euro.
Impactul asupra proiectelor
Boloș a explicat că, în ciuda eforturilor de a propune proiecte noi pentru a acoperi riscurile de pierdere, situația bugetară fragilă a României a împiedicat avansarea acestora. Multe contracte de finanțare nu au fost finalizate, iar unele proiecte esențiale riscă să rămână fără surse de finanțare, fiind posibil să fie acoperite din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune.
Renegocierea PNRR
Cererea de plată nr. 4, care include reforme importante pentru modernizarea statului, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la finalizarea oficială a procesului de renegociere. Aceasta cuprinde reforme precum reforma fiscală, noua lege a salarizării și strategia națională de biodiversitate.
Boloș a subliniat că renegocierea este esențială pentru salvarea fondurilor PNRR, menționând că alte state membre au apelat la același proces pentru a evita pierderile financiare.
În prezent, încasările efective din PNRR se ridică la 10,7 miliarde euro, iar sumele suspendate de la Comisia Europeană totalizează 870 milioane euro. Boloș a avertizat că, dacă investițiile nu sunt finalizate la timp, România ar putea pierde o sursă vitală de finanțare ieftină pentru proiectele sale.
Concluzie
România se află într-un moment critic în gestionarea fondurilor PNRR, iar finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană reprezintă un prim pas esențial. Este necesar să se găsească soluții alternative de finanțare și să se accelereze implementarea proiectelor pentru a evita pierderile semnificative.
