Importanța economiei bunăstării pentru viitorul mediului de afaceri
Un studiu recent realizat de Ipsos în 17 țări membre G20 evidențiază o dorință globală de schimbare sistemică: aproape 7 din 10 adulți (68%) consideră că sănătatea și bunăstarea oamenilor și a mediului ar trebui să aibă prioritate față de profit și creșterea economică. Un procent similar (62%) afirmă că succesul unei națiuni ar trebui măsurat prin starea de bine a cetățenilor, nu doar prin producția economică. În același timp, 71% solicită acțiuni climatice imediate, în timp ce încrederea în guverne este scăzută (39%).
Pe măsură ce economiile din întreaga lume se confruntă cu schimbări climatice, inegalități în creștere și slăbirea încrederii instituționale, o întrebare esențială ia amploare în consiliile de administrație: cum arată progresul real în secolul 21? Această întrebare a fost discutată în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței Internaționale Future of Governance, desfășurată în luna mai la București, unde Lorenzo Fioramonti, fost ministru al educației în Italia și membru al Clubului de la Roma, a subliniat că este timpul să trecem de la „mai mult” la „mai bine”.
De ce raportarea la PIB nu mai este suficientă
Indicatorii economici precum PIB au fost mult timp echivalenți cu succesul social. Însă, așa cum subliniază Lorenzo Fioramonti și datele OECD, acest tip de raportare nu mai este suficient în contextul global complex în care ne aflăm. Din anii ’70, PIB-ul și consumul au crescut semnificativ, dar satisfacția vieții, sănătatea mintală și coeziunea socială au scăzut. Aproape 40% dintre gospodăriile din țările OECD sunt nesigure financiar; simptomele depresive sunt în creștere, iar singurătatea devine o problemă majoră de sănătate publică.
O economie a bunăstării răspunde acestor dezechilibre, realiniind prioritățile de politică publică în jurul a ceea ce contează cu adevărat: sănătate, calitatea mediului, relațiile umane și echitatea socială.
Ascensiunea și impactul economiei bunăstării
Mesajul central al lui Fioramonti reflectă o tendință internațională în creștere ce propune înlocuirea modelelor tradiționale în care evoluția și dezvoltarea sunt măsurate în indicatori financiari cu o economie a bunăstării – o abordare care privilegiază calitatea vieții, sustenabilitatea și coeziunea socială. În loc să se bazeze exclusiv pe PIB pentru a defini succesul unei națiuni, economiile orientate spre bunăstare utilizează indicatori precum sănătate, educație, bunăstare mintală și încredere în instituții.
Fioramonti susține că guvernanța trebuie să evolueze de la maximizarea creșterii la un model de conducere ghidat de scop și impact:
- Performanță mai bună: redefinirea indicatorilor de productivitate și stimularea valorii sociale.
- Echilibru mai bun: reforme în viața profesională și personală care reduc absenteismul și sporesc starea de bine.
- Producție mai bună: adoptarea economiei circulare și a durabilității produselor.
- Impact mai bun: tranziția de la modele economice extractive la unele regenerative.
- Leadership mai bun: o guvernanță incluzivă, transparentă și cu gândire sistemică.
Un astfel de leadership nu se construiește doar prin intenție, ci prin educație structurată, expunere la bune practici internaționale și o înțelegere profundă a guvernanței în sisteme complexe. Programul Postgraduate Certificate in Board Practice and Directorship, oferit în parteneriat de Envisia – Boards of Elite și Henley Business School (UK), are ca obiectiv formarea liderilor capabili să conducă strategic, etic și cu impact sustenabil.
Tranziția către o economie a bunăstării
Tranziția către o economie a bunăstării nu este doar o discuție filozofică sau pur teoretică. Țări precum Noua Zeelandă, Scoția, Islanda, Finlanda și Canada au integrat deja principiile bunăstării în bugetele naționale și în politicile publice. OECD și Organizația Mondială a Sănătății promovează, de asemenea, strategii de tip „whole-of-government” care aliniază performanța economică cu rezultatele sociale și consolidează ideea că o creștere economică fără un obiectiv mai profund de dezvoltare nu mai este viabilă.
Un nou contract social între economie, societate și natură
În fața unor provocări globale tot mai interconectate – de la schimbări climatice și inegalitate socială, până la criza de încredere în instituții – conceptul de economie a bunăstării propune o schimbare radicală, dar necesară: aceea de a repoziționa guvernanța în jurul calității vieții, și nu al volumului de producție. Această paradigmă nu este utopică. Este susținută de date, de consens public internațional și de exemple concrete din economii avansate care au început să implementeze noi instrumente de măsurare, politici publice integrate și modele de business regenerative.
Pentru liderii care privesc spre viitor, economia bunăstării nu mai este o alternativă, ci un imperativ. Consumatorii caută tot mai mult ca dezvoltarea să aibă un scop, un obiectiv mai înalt, nu doar performanță financiară. Companiile care integrează indicatori precum sănătatea mintală, sustenabilitatea climatică și echitatea socială vor avea un avantaj competitiv clar. Investițiile în infrastructură sustenabilă, reziliența forței de muncă și capitalul social vor genera valoare pe termen lung, nu doar profit imediat.
Întrebarea-cheie pentru România și pentru întreaga comunitate globală de decidenți devine: cum putem transforma această viziune într-un nou standard de guvernanță, în care progresul înseamnă prosperitate împărtășită, echilibru și sens? Această tranziție către o economie a bunăstării nu poate avea loc fără un efort concertat de reconfigurare a mentalităților, strategiilor și capacității de guvernanță – iar educația joacă un rol central în acest proces. Envisia – Boards of Elite este prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est dedicată profesionalizării membrilor consiliilor de administrație.
