Spania își reconfirmă devotamentul față de NATO, în ciuda refuzului de a majora fondurile pentru apărare
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat că Spania este total angajată față de NATO, în ciuda refuzului de a accepta propunerea secretarului general al Alianței, Mark Rutte, de creștere a cheltuielilor militare la 5% din PIB. Aceasta cerere a fost făcută cu o zi înainte, iar Robles a solicitat ca Spania să fie exceptată de la un astfel de angajament, dacă acesta ar fi adoptat la summitul NATO programat să înceapă marți la Haga.
„Spania și forțele sale armate sunt un aliat serios, de încredere și responsabil, deplin angajat față de UE și NATO”, a afirmat Margarita Robles la Madrid. Declarația vine în urma unei scrisori trimise de premierul spaniol Pedro Sanchez secretarului general al NATO, Mark Rutte, care ar putea complica desfășurarea summitului. Spania a subliniat clar că nu intenționează să se angajeze la o creștere a bugetului apărării dincolo de angajamentul actual de 2% din PIB, pe care promite că îl va atinge în acest an, după ce anul trecut a alocat doar 1,28% din PIB.
În scrisoarea sa, premierul Sanchez a descris angajamentul de 5% din PIB pentru bugetul apărării ca fiind „irațional” și „contraproductiv”, propunând o formulă mai „flexibilă” în declarația ce urmează a fi adoptată la summit. Această formulă ar putea face ca obiectivul de 5% să fie opțional sau să excludă Spania de la implementarea acestuia.
Sanchez a explicat că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării, chiar și în varianta propusă de Rutte – 3,5% strict pentru achiziții militare și 1,5% pentru cheltuieli conexe – ar fi incompatibilă cu nevoia de a asigura finanțarea altor cheltuieli necesare pentru Spania. El a subliniat dreptul legitim al fiecărui guvern de a decide asupra anumitor „sacrificii”, precum creșterea impozitelor pentru clasa de mijloc sau tăierea serviciilor publice și asistenței sociale.
De asemenea, președintele american Donald Trump a cerut membrilor europeni ai NATO să își crească bugetele apărării la 5% din PIB, un obiectiv care nu a fost atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianței. În acest context, Mark Rutte a propus ca liderii statelor membre să accepte la summit creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, împărțit în 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții conexe, cum ar fi infrastructura și apărarea cibernetică.
Rutte a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliații au convenit să își crească bugetele apărării până la 2% din PIB pe o perioadă de 10 ani, noul obiectiv urmărește să se angajeze la planuri anuale pentru a asigura atingerea țintei de 5%. De asemenea, el a sugerat ca statele membre să găsească modalități de a crește cheltuielile militare, inclusiv prin reducerea cheltuielilor pentru pensii, sănătate sau asistență socială.
