Estonia interzice legăturile organizațiilor religioase cu liderii spirituali din state considerate neprietenoase
Parlamentul eston a adoptat miercuri o dispoziție legală controversată care interzice organizațiilor religioase să mențină legături cu centre sau lideri spirituali din „țări ostile”. Această măsură este concepută în principal pentru a forța Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia să rupă legăturile cu Patriarhia Moscovei.
O variantă anterioară a legii a fost adoptată în aprilie, dar nu a fost promulgată de președintele Estoniei, Alar Karis, care a apreciat că actul normativ era formulat prea general și amenința libertatea religioasă. Biserica Ortodoxă Estonă, afiliată Patriarhiei Moscovei, are aproximativ 150.000 de membri în Estonia. Ultimul său lider spiritual, mitropolitul Evgheni Reșetnikov, a avut permisul de ședere revocat de autoritățile din Tallinn, care au motivat că acesta ar fi susținut invazia rusă în Ucraina.
Conform noii legi, se poate considera că există o „amenințare la adresa securității, ordinii constituționale sau publice a Estoniei” dacă un lider religios sau un organ religios promovează activități care afectează negativ Estonia sau sprijină un război ori un act terorist. De asemenea, legea impune ca membrii organelor de conducere ale organizațiilor religioase din Estonia să fie rezidenți legali în această țară.
În celelalte două state baltice foste sovietice, Lituania și Letonia, bisericile ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei au fost supuse presiunilor politice pentru a rupe legăturile cu aceasta, pe fondul relațiilor tensionate cu Rusia. În Letonia, unde 22% din populație este de confesiune ortodoxă, Biserica Ortodoxă a fost obligată prin lege în 2022 să devină autonomă față de Patriarhia Moscovei. În Lituania, unde doar 4% din populație se declară ortodoxă, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după ce liderii săi au fost excomunicați.
