Inflația lovește din plin bugetele românilor: IRCC se îndreaptă către un maxim istoric
Criza triplă prin care trece România – bugetară, politică și electorală – a dus la o creștere a ratelor de dobândă, influențând direct costurile pentru debitori. Dobânzile au crescut după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale reluate, când candidatul AUR părea favorit, iar premierul PSD, Marcel Ciolacu, a demisionat, generând o criză simultană. Aceasta a dus la căderea guvernului și complicarea formării unui nou executiv, totul pe fondul unei crize bugetare ignorate de guvernanți până recent.
Cotațiile ROBOR la 3 și 6 luni au crescut de la 5,9-6% la 7,4-7,5% între cele două tururi ale prezidențialelor, în timp ce dobânzile la depozitele interbancare, pe baza cărora se calculează IRCC, au urcat de la 5,5-5,6% la 6,8%-6,9%. Această evoluție s-a petrecut pe fondul unor ieșiri masive de capitaluri, care au condus la dispariția excesului de lichiditate interbancară (de la 27 miliarde de lei la 0,5 miliarde de lei într-o lună).
Cursul valutar a crescut cu puțin peste 2% inițial, însă BNR a intervenit, cheltuind peste 10% din rezerva valutară pentru a stabiliza situația, cu un volum al vânzărilor de valută estimat între 6 și 8 miliarde de euro. După victoria lui Nicușor Dan în turul al doilea, situația s-a stabilizat, dar la un nivel ridicat. Presiunea pe cursul de schimb s-a ușurat, dar deficitul de lichiditate a rămas, ceea ce a determinat banca centrală să efectueze operațiuni repo pentru injecția de lichiditate.
Începând cu 26 mai, BNR a oferit băncilor 13,5 miliarde de lei (față de o solicitare de 17,9 miliarde de lei), iar ulterior a redus sumele oferite la 7,5 miliarde de lei pe 2 iunie, 3,5 miliarde de lei pe 10 iunie și 2 miliarde de lei pe 16 iunie. ROBOR la 3 luni și 6 luni a început săptămâna la 7,15% și, respectiv, 7,21%, scăzând ulterior la 7,09% și 7,17% pe măsură ce perspectiva formării unui nou guvern s-a întărit.
Ratele interbancare efective, care stau la baza IRCC, au încheiat săptămâna trecută la 6,57%, iar în zilele următoare au scăzut la 6,28% și 6,07%. Reducerea dobânzilor din ultima lună ar putea continua dacă măsurile fiscale anunțate vor fi bine primite de investitori, iar lichiditatea din piață va crește. Totuși, creșterea ratelor pentru români este deja o certitudine, având în vedere media evoluțiilor dobânzilor din ultimele trei luni.
Astfel, media ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,9% în T1 la 6,8%, media ROBOR la 6 luni a crescut de la 5,99% la 6,77%, iar IRCC a crescut de la 5,55% la 6,06%, atingând un nou record de la introducerea indicatorului în 2019. Valorile finale vor fi calculate la finele lunii curente, iar pentru determinarea valorilor provizorii s-au considerat valorile pentru ultimele zile de tranzacționare.
Noul IRCC se va aplica în perioada octombrie-decembrie 2025, în timp ce valorile actualizate ale ROBOR se vor aplica în contractele de credit probabil în iulie-septembrie. Nu există o abordare unitară privind actualizarea ROBOR în contracte, unele bănci aplicând o medie trimestrială, altele o medie pe o perioadă mai scurtă.
În ceea ce privește impactul creșterii ROBOR și IRCC asupra ratelor, pentru un credit de 210.000 de lei pe 300 de luni, cu o marjă de 2,03 puncte procentuale pentru ROBOR la 3 luni, respectiv 2,5% pentru IRCC, se estimează următoarele modificări ipotetice. Rata creditului în funcție de ROBOR la 3 luni va crește de la 1.615 lei la 1.721 lei, iar în funcție de IRCC, aceasta se va menține la 1.628 lei, având în vedere că IRCC se aplică cu o întârziere de 3 luni. De la 1 octombrie, rata în funcție de IRCC va crește de la 1.628 lei la 1.699 lei.
Marjele de dobândă au fost alese astfel încât cele două împrumuturi să aibă aceeași dobândă la origine, în 2019, când a fost introdus IRCC. Începând cu primul trimestru din 2022, debitorul cu credite legate de IRCC a plătit cu circa 3.600 de lei mai puțin la rate decât cel cu credite legate de ROBOR.
