Provocările Summitului G7 din Canada: Impactul asupra relațiilor europene cu Donald Trump – Evenimentele din 2018 în prim-plan
Ultima dată când liderii europeni s-au reunit pentru o întâlnire diplomatică în Canada, lucrurile nu au mers prea bine. La summitul Grupului celor 7 (G7) din 2018, o fotografie cu președintele Donald Trump care se uita la lideri, cu brațele încrucișate, în timp ce asculta ce avea de spus cancelarul german de atunci, Angela Merkel, a devenit virală. La sfârșitul summitului, Trump l-a acuzat pe prim-ministrul canadian că este „necinstit și slab” pentru că a promis că va lua măsuri împotriva tarifelor americane la oțel și aluminiu, ruptând acordul pe care liderii tocmai îl semnaseră.
Anul acesta, când liderii europeni se îndreaptă din nou spre Canada pentru summitul G7 din perioada 15-17 iunie, odată cu revenirea lui Donald Trump la putere, ei speră să evite o situație similară. „Summiturile G7 anterioare, precum și summiturile NATO, au fost niște reuniuni de familie stânjenitoare”, a declarat Max Bergmann, directorul programului Europa, Rusia și Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Întrebarea acum, cred, nu este atât de mult: «Este aceasta o reuniune de familie stânjenitoare?», cât «Mai este aceasta o familie?»”.
Atacurile Israelului și impactul asupra agendei summitului
Atacurile surpriză ale Israelului asupra conducerii și instalațiilor nucleare ale Iranului, lansate vineri, vor perturba probabil agenda planificată la summitul de trei zile din acest an, care va avea loc în munții din vestul Canadei. Liderii Grupului celor 7 – Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite – vor trebui să se confrunte cu consecințele unui alt război din Orientul Mijlociu, inclusiv instabilitate sporită, prețuri crescânde la petrol și posibilitatea ca Iranul să răspundă cu noi atacuri teroriste în întreaga lume.
Cu revenirea lui Trump, liderii europeni se află la o răscruce de drumuri: există vreo speranță ca viitorul Europei să poată fi în continuare unul care să semene cu cel al ultimilor 75 de ani, cu America ca partener esențial, sau politica externă a lui Trump, „America First”, înseamnă că națiunile continentului sunt destinate să urmeze o cale separată? Aceste întrebări au fost în centrul unor întâlniri separate pe care Trump le-a avut cu liderii Germaniei, Franței, Marii Britanii și ai altor țări. Summitul din Canada va fi primul test al dinamicii de grup a liderilor în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui.
Prioritățile europenilor la summit
Liderii Grupului celor 7 și președinții Consiliului European și ai Comisiei Europene au probleme substanțiale pe care intenționează să le ridice la reuniunea de duminică, la Kananaskis, Alberta. Sprijinul pentru Ucraina se află pe ordinea de zi, alături de un plan de a îngreuna câștigurile de bani din vânzarea de petrol de către președintele rus Vladimir Putin. Liderii europeni se așteaptă, de asemenea, ca Trump să repete cererea ca țările lor să cheltuie 5% din bugetele lor pentru apărare, un obiectiv care ar transfera substanțial povara militară de pe Statele Unite către alți membri NATO.
Principalul efort al europenilor este, totuși, de a evita subiectele care ar putea genera o reacție furioasă din partea lui Trump, cum ar fi schimbările climatice și migrația. În schimb, se așteaptă ca aceștia să încerce să-i mângâie ego-ul președintelui promițând să respecte cerințele privind cheltuielile militare.
Declarația comună, sub semnul întrebării
Analiștii sugerează că liderii ar putea să nu emită o declarație comună la sfârșitul summitului, acceptând dificultatea de a ajunge la un consens cu Trump pe mai multe probleme. Aceasta ar fi o concesie izbitoare pentru grup, care a fost fondat pe angajamentul de a găsi o modalitate prin care cele mai mari democrații din lume să vorbească cu o singură voce. Decizia europenilor de a evita confruntarea serioasă cu Trump ar putea fi considerată logică, având în vedere tensiunile existente.
În perioada premergătoare summitului, liderii europeni sperau că o posibilă colaborare ar putea să se materializeze în presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului cu Ucraina, forțând Rusia să vândă petrolul la un preț mai mic. Vânzarea de petrol rusesc este plafonată în prezent la 60 de dolari pe baril, iar europenii doresc să reducă acest preț la 45 de dolari sau chiar mai puțin.
Tarifele, subiectul delicat al summitului
Cel mai delicat subiect de pe ordinea de zi va fi tarifele impuse de Trump țărilor europene. Prim-ministrul britanic Keir Starmer a negociat un acord cu liderul american pentru a reduce unele tarife, dar acesta nu a fost încă implementat, provocând frustrare în Marea Britanie. Uniunea Europeană continuă să fie prinsă într-o dispută tensionată cu Trump pe tema tarifelor, care a declarat că blocul comunitar a fost format „pentru a păcăli Statele Unite”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, va participa la summit și este singurul lider important din Europa care nu s-a întâlnit încă față în față cu Trump. Este puțin probabil ca von der Leyen să aleagă o confruntare, având în vedere contextul delicat al relațiilor actuale. Dinamica interacțiunilor dintre Trump și liderii europeni va fi esențială pentru succesul summitului.
