Țările Baltice pun în aplicare un plan comun de evacuare în fața amenințărilor
În contextul amenințărilor din partea Rusiei, țările baltice au semnat vineri un acord prin care se angajează să planifice împreună evacuările în masă, în cazul în care situația o va impune. Ministrul lituanian de Interne, Vladislav Kondratovič, a subliniat importanța procedurilor clare și a schimbului rapid de informații, afirmând că acestea sunt esențiale pentru a asigura o desfășurare rapidă a măsurilor și a evita panică în timpul unei crize.
Miniștrii de interne din Lituania, Letonia și Estonia au convenit să elaboreze planuri comune de evacuare, să optimizeze schimbul de informații și să se asigure că grupurile vulnerabile nu sunt lăsate în urmă. Este prevăzută împărtășirea de date privind capacitatea de evacuare, posibilele coridoare de evacuare și starea principalelor puncte de trecere a frontierei, pe fondul îngrijorărilor crescute legate de securitatea din regiunea baltică.
„Este important ca țările baltice să mențină o abordare unitară și să coordoneze acțiunile atunci când apar amenințări, pentru a asigura siguranța cetățenilor noștri – în special în cazul unei evacuări la scară largă”, a declarat Kondratovič.
Exercițiul militar Zapad 2025
Acordul survine înaintea exercițiului militar comun Zapad 2025, care se va desfășura în Belarus în luna septembrie. Oficialii aliați își exprimă din ce în ce mai mult îngrijorarea față de aceste exerciții, considerându-le un posibil preludiu al unei agresiuni. Sviatlana Tsikhanouskaya, liderul opoziției din Belarus, a avertizat că exercițiile reprezintă o amenințare reală, amintind că Zapad 2021 a precedat invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.
Acordul dintre țările baltice vine după o declarație comună emisă la sfârșitul lunii mai de miniștrii de interne și ai protecției civile din opt țări ale Uniunii Europene – Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda și Suedia. Aceștia au solicitat măsuri urgente pentru consolidarea protecției civile, pregătirii și rezilienței la nivel național și european.
Declarația subliniază că securitatea națională nu se referă doar la pregătirea militară, ci depinde și de pregătirea civilă. Capacitatea de a menține stabilitatea internă și de a răspunde la diverse crize, de la dezastre naturale la amenințări hibride, este vitală „pentru a proteja cetățenii și a-i ajuta să se protejeze singuri, acum și în viitor”.
