Strategia de dezvoltare economică a unui specialist BNR: Leonardo Badea subliniază importanța prevenirii dezechilibrelor și a capcanei veniturilor medii
Într-un context politic tensionat, în care se așteaptă măsuri urgente privind ameliorarea deficitului bugetar și evitarea intrării în criză financiară, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a analizat evoluția economică a României. Aceasta a inclus procesul de integrare europeană și situația fiscală actuală, evidențiind pașii necesari pentru o economie solidă. Badea a subliniat că este esențială ajustarea modelului de creștere economică, atât pentru a reveni la o traiectorie sustenabilă, cât și pentru a evita capcana venitului mediu.
Integrarea României în Uniunea Europeană a fost crucială pentru progresul economic, conform lui Badea. În ultimele două decenii, țara a cunoscut un ritm susținut de creștere economică, impulsionat de reformele structurale și de accesul la piața unică și fondurile UE. România s-a distins printr-un ritm de convergență mai rapid față de alte state din regiune, reușind să recupereze decalajul față de Ungaria și Polonia în ceea ce privește PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare.
Cu toate acestea, în ultimii ani, creșterea economică a fost însoțită de dezechilibre. Leonardo Badea a notat că efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului din Ucraina au amplificat dezechilibrele existente în economie. În special în 2024, problemele economice au devenit tot mai acute, în contextul evenimentelor politice și electorale.
Badea a subliniat că, pentru a crește sustenabil, România trebuie să analizeze serios modelul de creștere. Ajustarea acestuia trebuie să abordeze atât limitarea dezechilibrelor pe termen mediu, cât și evitarea capcanei venitului mediu. El a menționat că provocările sunt amplificate de o încetinire economică avansată și de tensiunile geopolitice care afectează comerțul internațional.
Un model economic sănătos nu poate fi construit pe expansiunea consumului necorelată cu productivitatea. Badea a remarcat că, atunci când dezechilibrele sunt reduse și generate de factori interni, ele pot fi gestionate prin măsuri interne. Totuși, când deficitele devin mari și persistente, acestea pot conduce la o adaptare a economiei la un mediu cu stimulente fiscale permanente.
De asemenea, Badea a avertizat că pe piața muncii, salariul minim se apropie de media salarială, ceea ce comprimă diferențele între muncă calificată și necalificată, descurajând astfel investițiile în formarea profesională. Creșterea salariului minim a avut un impact pozitiv pe termen scurt, dar, pe termen mediu, a dus la distorsiuni în structura stimulentelor economice.
În ceea ce privește capcana venitului mediu, Badea a explicat că aceasta se referă la stagnarea unei economii care a trecut de la un nivel scăzut la unul mediu de venituri, fără a progresa spre statutul de economie dezvoltată. Avantajele inițiale ale economiilor emergente devin insuficiente pe măsură ce evoluează, iar inovația și adoptarea tehnologiilor noi devin cruciale pentru menținerea creșterii.
Badea a concluzionat că corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special a deficitului fiscal, este esențială pentru a asigura creșterea și convergența pe termen lung. Discuția despre consolidarea bugetară ar trebui să fie conectată cu o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung, combinând reducerea cheltuielilor publice cu măsuri de creștere a veniturilor fiscale.
