Transformare rapidă în industria jocurilor de noroc
La o lună de la preluarea conducerii Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Vlad-Cristian Soare a inițiat o serie de reforme substanțiale menite să aducă ordine într-un domeniu marcat de lipsă de transparență, control deficitar și expunerea publicului vulnerabil. Noua conducere a stabilit patru direcții strategice de acțiune:
- Implementarea eficientă a sistemului de autoexcludere pentru jucătorii cu comportament problematic;
- Folosirea transparentă și responsabilă a fondurilor destinate proiectelor sociale;
- Digitalizarea activității ONJN;
- Întărirea controlului asupra respectării legislației de către operatorii licențiați.
Aceste aspecte au fost criticate anterior de Curtea de Conturi, într-un raport publicat la începutul anului 2025.
Control extins împotriva pieței negre
Ofensiva împotriva pieței negre a jocurilor de noroc a fost una dintre cele mai vizibile măsuri adoptate. În mai puțin de o lună, ONJN a derulat peste 1.000 de acțiuni de control, aplicând sancțiuni în valoare de peste 700.000 de lei, deschizând opt dosare penale și suspendând o licență, revocând alta, precum și confiscând sau indisponibilizând peste 50 de echipamente de joc. Aceste demersuri vor continua, iar datele obținute vor sta la baza unor acțiuni comune cu Parchetul și structurile de combatere a evaziunii fiscale. Controalele au fost declanșate și în urma sesizărilor primite de la cetățeni, vizând funcționarea ilegală a unor săli de jocuri în localități cu mai puțin de 15.000 de locuitori, unde astfel de activități sunt interzise prin lege.
Autoexcluderea devine funcțională
Un alt aspect important abordat de noua conducere este cel al autoexcluderii, un mecanism destinat jucătorilor care doresc să se protejeze voluntar de accesul la jocurile de noroc. La momentul preluării mandatului, peste 15.000 de cereri de autoexcludere se aflau în așteptare. Aceste cereri au fost procesate complet, iar baza de date aferentă a fost securizată conform cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal. ONJN susține inițiativele legislative menite să clarifice și să unifice regimul juridic aplicabil autoexcluderii, care este aplicat neuniform de către operatori.
Fondurile pentru responsabilitate socială, redirecționate
ONJN gestionează anual aproximativ 20 de milioane de euro din contribuțiile operatorilor, destinate finanțării proiectelor de responsabilitate socială. Noul președinte a promis o schimbare radicală de direcție: vor fi construite centre specializate pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc, vor fi lansate programe de educație și prevenție pentru copii și adolescenți, precum și campanii naționale de informare despre riscurile asociate jocurilor de noroc. Lansarea oficială a Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc este programată pentru 10 iunie, în Parlament.
Digitalizare și modernizare administrativă
Paralel cu măsurile de control și protecție socială, ONJN lucrează la digitalizarea activității interne și a relației cu operatorii. Instituția are în plan implementarea unui sistem electronic de monitorizare a operatorilor online, precum și simplificarea și eficientizarea procedurilor de autorizare și control. Reformele inițiate de noua conducere marchează o schimbare de ritm în modul de funcționare a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, cu accent pe transparență, responsabilitate și protejarea categoriilor vulnerabile. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor produce efecte durabile într-un sector a cărui reglementare a fost, până acum, adesea ezitantă.
