URGENȚĂ NAȚIONALĂ: Propunerea unei taxe universale pentru toate plățile din România, în dezbatere la Cotroceni
Pe masa discuțiilor privind măsurile de echilibrare a bugetului, incluzând creșteri de taxe și tăierea unor cheltuieli din sectorul bugetar, a fost avansată, dinspre mediul de afaceri, ideea unei taxe universale aplicate tuturor tranzacțiilor, pe „orice mișcare de bani din economie”.
Argumentul a fost cel al unei baze impozabile extrem de largi care, combinată cu o rată infimă, poate genera venituri substanțiale pentru buget. Cu alte cuvinte, taxarea „oricărei mișcări de bani” în economie – chiar și cu o fracțiune mică per tranzacție – poate aduce fonduri considerabile statului. Taxele tradiționale se pot sustrage sau evita mai ușor, dar o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare.
Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa ca agenți de încasare, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar felului în care astăzi rețin comisioane bancare sau anumite impozite la sursă.
Se argumentează că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, având în vedere transformarea digitală în creștere. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă.
A fost avansată o proiecție a veniturilor suplimentare astfel obținute, de aproximativ 50 de miliarde lei anual. În 2022, sistemul național de decontări interbancare de mare valoare (ReGIS) a procesat aproximativ 16.198 de miliarde lei în tranzacții financiare. În 2023, volumul tranzacțiilor prin ReGIS a crescut la peste 25.000 de miliarde lei.
Pe lângă plățile interbancare mari, plățile de retail adaugă volume semnificative. De exemplu, plățile cu cardul au însumat ~483 de miliarde lei în 2022. Transferurile prin sistemele automate de plăți de retail contribuie, la rândul lor, cu trilioane de lei anual.
Estimări și scenarii
O estimare a cotelor necesare ale micro-taxei în funcție de volumul anual de tranzacții impozitat a fost prezentată:
| Volum anual al tranzacțiilor (RON) | Rată aproximativă a micro-taxei |
|---|---|
| ~15.000 miliarde RON | ~0,33% (33 puncte de bază) |
| ~25.000 miliarde RON | ~0,20% (20 puncte de bază) |
| ~40.000 miliarde RON | ~0,125% (12,5 puncte de bază) |
| ~50.000 miliarde RON | ~0,10% (10 puncte de bază) |
Se estimează că o micro-taxă de 0,2% înseamnă doar 2 RON la fiecare 1.000 RON tranzacționați – o sumă abia sesizabilă pe tranzacție individuală. Aplicată universal, o asemenea taxă modestă ar totaliza aproximativ 50 de miliarde RON pe an.
Mecanismele de aplicare
Implementarea ar putea include:
- Transferuri bancare: Băncile ar calcula automat micro-taxa și o vor deduce instant.
- Plăți cu cardul: Taxa ar putea fi adăugată automat la momentul decontării tranzacției.
- Plăți mobile și fintech: Aplicațiile de plăți ar deduce taxa în momentul transferului de fonduri.
- Tranzacții în numerar: Retragerile de numerar și depunerile ar fi taxate similar.
În ceea ce privește criptomonedele, se va propune taxarea tranzacțiilor prin bursele reglementate și se va clarifica utilizarea criptomonedelor pentru achiziții pe teritoriul național ca fiind echivalentă cu o plată monetară.
Riscuri și efecte negative potențiale
Criticii pot aduce reproșuri legate de caracterul cvasi-regresiv al unei taxe generalizate pe tranzacții, acestea putând afecta disproporționat gospodăriile cu venituri mici. De asemenea, aplicarea în lanț a taxei ar putea duce la o creștere cumulată a prețurilor.
Autoritățile ar putea lua în considerare măsuri de protecție pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi excluderea de la taxare a ajutoarelor sociale sau ajustarea altor taxe pentru a compensa efectul micro-taxei.
Comunicare și acceptare publică
Pentru ca taxa să fie implementată cu succes, este esențial să fie câștigată încrederea și cooperarea publicului. Guvernul ar trebui să comunice clar beneficiile și să asigure că veniturile colectate sunt destinate unor cauze populare. O campanie de educare publică ar putea ajuta la explicarea mecanismului taxei și a impactului său minim asupra fiecărui individ.
Exemple internaționale
Brazilia a avut o taxă denumită „Contribuția Provizorie asupra Mișcărilor Financiare” (CPMF), care a impozitat la sursă debitele din conturile bancare. Columbia aplică în prezent o taxă permanentă pe tranzacțiile financiare, cunoscută sub numele de GMF. Argentina a avut, în perioada 1984–1992, o taxă pe tranzacțiile bancare, iar Australia a aplicat un impozit similar între 1982–2002.
