România, lider în risipa alimentară
Românii aruncă anual peste 2,5 milioane de tone de alimente, situându-se în topul țărilor europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară. Cele mai frecvent aruncate produse sunt mâncarea gătită, legumele proaspete, carnea și brânzeturile.
Risipa alimentară nu reprezintă doar o problemă de mediu sau etică, ci are și un impact economic direct asupra populației. Fiecare român pierde lunar câteva sute de lei doar prin alimentele aruncate. În ciuda campaniilor de conștientizare, România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește cantitatea de hrană irosită.
Impactul rispei alimentare
Risipa alimentară a atins cote alarmante, cu peste 2,5 milioane de tone de alimente aruncate anual, ceea ce echivalează cu mai mult de 129 de kilograme de mâncare risipită de fiecare persoană. Aproape 45% din veniturile lunare ale românilor sunt cheltuite pe produse alimentare, iar o proporție semnificativă din acestea ajunge direct la gunoi.
Potrivit organizației Food Waste Combat, aproximativ jumătate din cantitatea de alimente cumpărate de consumatori nu este consumată și sfârșește la tomberon. Comportamentul de risipă este rezultatul unui complex de factori economici, culturali și psihologici.
Factori care contribuie la risipa alimentară
Sociologii și specialiștii în comportamentul consumatorilor leagă această tendință de risipă de un fenomen istoric și psihosocial mai profund: moștenirea transgenerațională a epocii comuniste. Lipsurile alimentare și accesul restricționat la produse de bază au creat o relație tensionată și nesigură cu hrana.
Mulți români păstrează, conștient sau inconștient, reflexe de cumpărare excesivă din teama de a nu duce din nou lipsă. Aceste tipare s-au transmis din generație în generație și continuă să influențeze modul în care românii achiziționează și gestionează alimentele în prezent.
„E o moștenire pe care o aducem dintr-o perioadă în care românii nu au avut suficientă mâncare. În prezent, românii cumpără orice, și mult mai mult decât au nevoie. În cultura noastră, a avea îndeajuns este foarte important pentru a te valida social, pentru a te mulțumi cu viața ta, pentru a fi apreciat,” explică un sociolog.
