Pedeapsa impusă de justiție unui fost lider al ISU Dobrogea, acuzat de furt sau distrugere de documente oficiale
Tribunalul Militar București a soluționat, în primă instanță, dosarul fostului șef din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea Constanța, acuzat de sustragere sau distrugere de înscrisuri. Dosarul a fost instrumentat de procurorii militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București.
Tribunalul Militar București a stabilit pedeapsa de un an și două luni de închisoare, amânând aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani de la data rămânerii definitive a hotărârii. Decizia Tribunalului Militar București nu este definitivă.
În data de 10.02.2020, inculpatul, în calitate de prim adjunct al inspectorului șef al ISU Constanța și șef al structurii de securitate, a rupt și a înlocuit două file din Registrul de multiplicare a informațiilor clasificate, pentru a ascunde multiplicarea neconformă a două documente clasificate nivel secret de serviciu: extras din Ordinul de zi pe unitate nr. S/212/30.01.2006 și extras din Ordinul de zi pe unitate S/213/30.10.2007. Aceste acțiuni au fost realizate fără avizul necesar pentru multiplicare.
Magistrații au reținut că, în cursul zilei de 10.02.2020, pentru a păstra aparența de legalitate, un martor a întocmit retroactiv cererea de multiplicare din data de 14.01.2020, iar alți militari cu atribuții în structura de securitate au rescris solicitările anterioare de multiplicare, inserând și cele două înscrisuri multiplicate.
În urma audierii, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă, ceea ce a condus la soluționarea cauzei prin procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.
Tribunalul Militar București a reținut că inculpatul nu are antecedente penale. De asemenea, a fost apreciat parcursul său profesional remarcabil, faptul că are un loc de muncă stabil și că este integrat în societate, concluzionând că evenimentul cercetat este unul izolat. Instanța a considerat că se impune aplicarea unei pedepse orientate spre minim.
Astfel, instanța a aplicat o pedeapsă cu închisoarea de 1 an și două luni, considerând că aceasta este corespunzătoare faptei și suficientă pentru a atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al sancțiunii.
Tribunalul a subliniat că executarea efectivă a pedepsei ar fi contrară scopului acesteia, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului și natura faptei săvârșite. Instanța a menționat că, având în vedere că pedeapsa este mai mică de 2 ani și că inculpatul și-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, nu este necesară aplicarea imediată a pedepsei, ci se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Tribunalul Militar București a stabilit amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani, de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
