Post-pandemie: Ionuț Dumitru, economist de renume, dezvăluie unde se scurg banii statului și de ce veniturile bugetare sunt insuficiente
Ajustarea deficitului bugetar foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, afirmă Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se situează în topul european al cheltuielilor publice în anumite domenii, precum ordinea publică și sănătate, dar percepția românilor că plătesc taxe mari nu este susținută de datele statistice, ci mai degrabă de nemulțumirea față de calitatea serviciilor primite.
Deficitul bugetar al României a atins anul trecut 9,3% din PIB, iar pentru acest an se preconizează o scădere la 7%. Dumitru subliniază urgența de a reduce acest deficit pentru a evita suspendarea fondurilor europene. “Mai avem un răgaz de 3-4 săptămâni, până la Consiliul European de la începutul lunii iulie. Este urgentă formarea guvernului și implementarea unui pachet de măsuri care să convingă Comisia că suntem pe direcția bună”, spune economistul.
România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019. În acest context, trebuie dezvoltate soluții fiscale pentru a reduce deficitul, având în vedere și presiunea pe buget din anii următori, care include cheltuieli pentru apărare, dobânzi, sănătate și educație. Dumitru menționează că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că sunt tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, au un impact recesionist și trebuie să se găsească un echilibru între suferința economică pe termen scurt și pe termen lung.
Percepția că românii plătesc taxe mari este subiectivă și se bazează pe calitatea slabă a serviciilor publice. “O reformă care să ne aducă consolidarea fiscal-bugetară trebuie să abordeze ambele părți ale bugetului. Fără a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice, contribuabilii nu vor plăti taxe mai mari”, adaugă Dumitru.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public în România au fost de 11,2% din PIB, comparativ cu o medie de 10,2% în UE. Aceste cheltuieli au crescut semnificativ anul trecut, depășind nivelurile din 2009. Deși numărul de bugetari este cel mai mic din UE, cheltuielile cu personalul au crescut rapid după 2015, iar creșterea pensiilor cu 40% a fost un factor suplimentar de presiune asupra bugetului.
România se confruntă cu un număr scăzut de contribuabili la sistemul de pensii, cu o pondere de 46% din populația în vârstă de 15-64 de ani, față de media UE de 70%. Veniturile fiscale sunt de 27,2% din PIB, cel mai scăzut nivel din UE, iar Dumitru subliniază că România are cele mai mici cote de impozit pe venit și pe profit, precum și o povară fiscală pe muncă sub media UE.
Cheltuielile cu investițiile sunt de 5,7% din PIB, dar eficiența acestor cheltuieli este adesea contestată. Dumitru menționează cazuri de investiții cu costuri disproporționate, cum ar fi parcările la prețuri exorbitante. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile sunt în creștere rapidă, atingând 2,3% din PIB, iar cheltuielile pentru sănătate sunt de 6,1% din PIB, superioare mediei UE, dar cu rezultate slabe în ceea ce privește eficiența serviciilor.
În educație, cheltuielile sunt de 3,3% din PIB, sub media UE, iar rezultatele educaționale sunt mai slabe decât s-ar aștepta având în vedere nivelul cheltuielilor. Cheltuielile pentru siguranță publică sunt cele mai mari din UE, cu 2,7% din PIB alocate acestui sector.
România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea bugetului, iar economistul Ionuț Dumitru subliniază necesitatea unor reforme urgente pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și calitatea serviciilor publice.
