Șeful economiștilor de la BNR trage un semnal de alarmă privind măsurile fiscale
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat importanța respectării principiilor prudenței fiscale, avertizând că Guvernul a ignorat patru principii esențiale în gestionarea bugetului. Acesta a declarat că un buget echilibrat sau cu deficit zero în anii de creștere economică ar fi trebuit să fie norma, dar a fost încălcată prin normalizarea unor false aserțiuni în discursul public.
„Principiile prudenței fiscale, în teorie, care ar trebui să fie cunoscute oricărui absolvent de facultate economică, sunt cel puțin următoarele patru. Primul: a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile. Al doilea: a nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea. Al treilea: să nu crești pensiile mai rapid decât cresc salariile din care pensiile sunt finanțate. Și al patrulea: a nu finanța cheltuieli permanente, cum ar fi salarii sau pensii, din venituri temporare, precum împrumuturile”, a spus Lazea.
El a explicat că primul principiu ar trebui să însemne un deficit bugetar de maxim 3% din PIB în anii cu creștere economică mică sau negativă, dar a fost transformat în normă, cu un deficit de 3% considerat un obiectiv standard. Această abordare contravine logicii prudenței fiscale, iar Lazea a subliniat că, în practică, s-a ajuns la concluzia eronată că un deficit de 15% din PIB ar fi acceptabil dacă ar fi susținut de investiții corespunzătoare.
Despre al doilea principiu, Lazea a afirmat că majorarea salariilor mai rapid decât creșterea productivității duce la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea monedei. El a menționat că teoria „wage-led growth” a considerat că stimularea cererii interne va crea ofertă, ceea ce nu s-a întâmplat, rezultând un deficit extern.
În ceea ce privește al treilea principiu, Lazea a explicat că pensiile sunt finanțate din contribuțiile salariaților activi și că majorările de pensii au fost realizate fără a asigura o bază financiară solidă. El a subliniat că majorările discreționare au fost făcute fără a ține cont de realitatea financiară a bugetului, afirmând că s-au creat așteptări nerealiste în rândul pensionarilor.
„A nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare înseamnă că statul nu poate să-și asume creșteri masive de pensii și salarii fără surse interne de finanțare, deoarece sursele externe pot dispărea oricând”, a adăugat Lazea, evidențiind că salariile bugetarilor și pensiile reprezintă peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care acestea sunt printre cele mai mici din Europa, cu excepția Irlandei.
