România atrage 800 de milioane de euro în 2023 prin plasamente private
România s-a împrumutat cu 800 de milioane de euro prin plasamente private în acest an, din care 500 de milioane de euro au fost atrase doar în lunile aprilie, mai și iunie. Directorul Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat că România va ieși din nou pe piețele externe pentru a se împrumuta prin emisiuni mari de obligațiuni abia după instalarea unui nou guvern care va anunța măsurile fiscale necesare pentru corectarea deficitului și pentru a restabili încrederea investitorilor în datoria României.
În luna martie, Ministerul Finanțelor a atras 300 de milioane de euro (3 x 100 milioane euro), iar în aprilie a obținut 100 de milioane de euro. În luna mai, suma atrasă a fost din nou de 300 de milioane de euro (3 x 100 milioane de euro), iar la începutul lunii iunie s-au împrumutat 100 de milioane de euro, conform datelor Bloomberg.
Plasamentele private reprezintă împrumuturi de dimensiuni mici, de ordinul a o sută sau, mai rar, câteva sute de milioane de euro/dolari, spre deosebire de emisiunile mari de eurobonduri, care se ridică la câteva miliarde de euro/dolari. Aceste plasamente sunt discrete, fiind realizate de obicei ca urmare a unui interes manifestat de investitori.
Nanu a subliniat că există investitori care doresc să cumpere România acum, motiv pentru care s-au realizat aceste plasamente private. De asemenea, el a menționat că România și-a construit o rezervă de finanțare confortabilă și își poate permite să aștepte „chiar și până în toamnă” pentru o nouă vânzare de euroobligațiuni.
Președintele Nicușor Dan va continua discuțiile cu partidele politice în această săptămână pentru a forma o nouă coaliție de guvernare, care să implementeze reformele esențiale pentru creșterea încrederii investitorilor și menținerea ratingului de credit pentru investiții. Comisia Europeană ar putea acorda Bucureștiului timp suplimentar înainte de a lua măsuri pentru suspendarea fondurilor comunitare, ca parte a unui raport privind progresele înregistrate de România în cadrul unei proceduri de deficit excesiv.
România a accesat ultima dată piețele internaționale în martie, atrăgând peste 8 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) în datorii în valută în acest an. Autoritățile române se află într-un „dialog permanent” cu agențiile de rating și investitorii, care așteaptă planurile bugetare ale noului guvern și evaluarea acestuia de către Uniunea Europeană. Strategia de împrumut se bazează, deocamdată, pe obiectivul de reducere a deficitului la 7%, iar trezoreria a acoperit deja mai mult de jumătate din nevoile brute de finanțare pentru acest an.
Nanu a subliniat eforturile de a menține ratingul de investiții, afirmând că acesta ar trebui să fie principalul obiectiv al țării, deoarece pierderea acestui rating ar face foarte dificilă recâștigarea lui.
