Conflictul dintre Romgaz și Greenpeace și blocajul proiectului „Neptun Deep”
Proiectul „Neptun Deep”, care va dubla producția de gaze naturale a României odată ce va fi dat în exploatare, se află în centrul unui scandal între Greenpeace și Romgaz. Romgaz a acuzat Greenpeace că utilizează diverse scheme juridice pentru a bloca „Neptun Deep” și a cerut dizolvarea Organizației. În replică, Greenpeace acuză Romgaz de „intimidare și defăimare”. Exploatarea în cadrul Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2027, iar oficialii români afirmă că România va deveni un „furnizor de securitate energetică pentru Europa” și va obține miliarde de euro anual.
Greenpeace susține că proiectul are un „impact climatic mult subestimat” și că companiile implicate vor fi cei mai mari poluatori din țară. Romgaz, pe de altă parte, afirmă că proiectul respectă Legea și va asigura securitatea energetică. Greenpeace a deschis șase procese în ultimul an pentru anularea sau suspendarea diverselor acte administrative legate de proiect. Până acum, organizația a pierdut două dintre aceste procese. Ca urmare, Romgaz a inițiat un alt proces prin care cere dizolvarea Greenpeace, acțiune considerată un „abuz” de către organizație.
În ianuarie 2025, Greenpeace a pierdut un proces prin care solicita suspendarea Acordului de Mediu pentru Neptun Deep. Judecătorul a stabilit că nu au existat vicii de legalitate și a obligat Greenpeace să plătească cheltuieli de judecată de 300.000 de lei, câte 150.000 de lei către Romgaz și OMV. Greenpeace a declarat că va respecta decizia instanței, dar consideră că acțiunea Romgaz este un exemplu de SLAP (procese de intimidare). Această hotărâre a rămas definitivă deoarece Greenpeace nu a depus apel.
Romgaz a solicitat unui executor judecătoresc să recupereze cheltuielile de judecată de la Greenpeace, dar s-a constatat că organizația nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești” și nici „un cont deschis la unitățile bancare”. Pe baza acestei constatări, Romgaz a cerut instanței să dizolve Greenpeace.
În cererea de chemare în judecată, Greenpeace s-a identificat folosind un cod CIF (37026417), dar avocatul Daniel Moreanu a explicat că acest cod nu este un identificator unic pentru ONG-uri. Numărul corect de identificare este 1027/B/2007. Judecătorul a obligat Greenpeace să plătească cheltuielile de judecată, dar executorul judecătoresc a folosit doar codul CIF pentru a identifica organizația. Din verificările asupra acestui cod a reieșit că Greenpeace nu are bunuri sau conturi bancare, ceea ce a dus la cererea de dizolvare.
Avocatul Daniel Moreanu a subliniat că Greenpeace a fost identificată greșit, ceea ce a dus la concluzia că este insolvabilă. Romgaz susține că există două fundații Greenpeace cu coduri CIF diferite, una dintre ele fiind utilizată pentru litigii. Greenpeace a confirmat existența celor două coduri CIF, dar a explicat că ambele se referă la aceeași entitate.
În replică, Greenpeace a declarat că a fost o greșeală a avocaților să folosească codul CIF greșit în cererile de chemare în judecată, dar că aceasta a fost corectată între timp. Reprezentantul Greenpeace a afirmat că organizația nu este plătitoare de TVA și că codul CIF intracomunitar este utilizat corect pentru activitățile sale.
Conflictul dintre Greenpeace și Romgaz ridică întrebări importante despre libertatea presei și dreptul organizațiilor de a contesta acțiunile companiilor. Romgaz a subliniat că Greenpeace are dreptul de a introduce acțiuni în instanță, dar și obligația de a respecta legea. Următorul termen în procesul prin care Romgaz cere dizolvarea Greenpeace va avea loc pe 11 iunie, iar organizația susține că nu are emoții cu privire la rezultatul acestui proces.
