USR propune desființarea AMEPIP, blocând astfel 330 de milioane de euro din PNRR
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) ar urma să fie desființată în contextul nevoii de a reduce dimensiunea aparatului administrativ și de a elimina instituțiile redundante. Atribuțiile agenției ar putea fi preluate de o direcție specializată în cadrul Secretariatului General al Guvernului, conform documentelor analizate.
Impactul asupra PNRR
Comisia Europeană urmează să achite 1,279 miliarde euro din cererea de plată numărul 3 aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă 869 milioane euro sunt suspendate, iar noul Guvern are termen până la 28 noiembrie pentru a lua măsurile necesare recuperării acestor fonduri. Din această sumă, 330 milioane euro sunt suspendate din cauza neîndeplinirii normelor de selecție a conducerii AMEPIP, conform Comisiei Europene.
Contextul actual al AMEPIP
Demnitarii AMEPIP au fost forțați să demisioneze la solicitarea Comisiei Europene, care a identificat o situație de incompatibilitate. Corina Crețu, numită de premierul Ciolacu, a părăsit funcția de președinte interimar al agenției în aprilie, fiind ulterior numită consul general la Salonic. Conducerea AMEPIP nu a fost încă selectată.
Critici la adresa agenției
USR argumentează că invocarea jalonului nr. 440 din PNRR pentru înființarea AMEPIP a fost exagerată, având în vedere că jalonul prevede „operaționalizarea unui grup operativ din cadrul centrului guvernului”. Aceasta sugerează că o structură mai suplă ar putea îndeplini aceleași funcții fără a adăuga birocrație.
Chiar dacă AMEPIP a fost creată pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă, agenția a devenit o verigă birocratică, generatoare de costuri și întârzieri. Procedurile de selecție pentru conducerea agenției nu au fost validate de Comisia Europeană din cauza lipsei de transparență și a încălcării principiilor meritocratice, rezultând în blocarea unui jalon esențial din PNRR.
Cheltuieli și eficiență
Deși AMEPIP este prevăzută să se autofinanțeze, aceasta se face printr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile întreprinderilor publice. USR susține că aceste fonduri ar putea fi redirecționate pentru investiții în dezvoltarea și performanța companiilor. De asemenea, numărul angajaților AMEPIP, de maximum 88, este considerat exagerat, iar salariile acestora sunt cu 50% mai mari decât salariile maxime prevăzute pentru funcțiile publice.
Soluții alternative propuse de USR
USR propune ca atribuțiile AMEPIP să fie preluate de o direcție specializată în cadrul Secretariatului General al Guvernului pentru a evita povara birocratică și financiară. Printre soluțiile alternative pentru întărirea guvernanței întreprinderilor publice se numără:
- Aplicarea strictă a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă;
- Publicarea transparentă a indicatorilor de performanță și a rapoartelor de activitate;
- Implicarea Curții de Conturi și a Parlamentului în controlul execuției bugetare.
Desființarea AMEPIP este văzută ca un pas necesar pentru restructurarea aparatului bugetar, eliminarea sinecurilor și recâștigarea încrederii contribuabililor în utilizarea corectă a banului public.
