PSD în Dilema Guvernării: Tensiuni și Provocări între Opoziție și Putere
A fi sau a nu fi la guvernare rămâne dilema PSD în negocierile pentru următorul executiv. Situația economică dificilă a țării cere măsuri urgente, unele dintre acestea fiind posibil nepopulare. Președintele Nicușor Dan vrea să găsească cea mai bună formulă prin care să aducă (și să mențină) PSD alături de PNL, USR, UDMR și minorități la Palatul Victoria. Deși ideal în ochii președintelui, scenariul în care social-democrații se alătură la Guvernare poate provoca emoții similare cu retragerea în Opoziție, spun experții.
Nicușor Dan a pornit în campania electorală cu două mari ambiții: un Guvern de largă majoritate cu toate partidele prooccidentale și Ilie Bolojan în fruntea Palatului Victoria. PSD nu exclude nicio variantă: intrarea în Opoziție sau formarea unui executiv puternic alături de PNL, USR și UDMR. În același timp, se lasă loc de discuții și pentru un alt premier în afară de Ilie Bolojan, fie un tehnocrat, fie un social-democrat.
Deși scenariul unui executiv de o largă majoritate ar asigura cea mai confortabilă guvernare, politologul Vlad Adamescu nu exclude posibilitatea ca partidele să nu se poată înțelege în ceea ce privește pachetul de măsuri. Riscul major este de a nu putea duce la bun sfârșit reformele de care are nevoie România. România nu are tradiția coalițiilor formate din mai multe partide, iar riscul ca o coaliție europeană să se rupă este mai mic decât riscul ca un PSD rămas în Opoziție să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR.
Cine rămâne în Opoziție
Cu un Guvern format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, Opoziția va deveni platforma partidelor autoproclamate suveraniste. Într-un astfel de scenariu, vocile populiste și-ar putea asigura un teren și mai fertil pentru următoarele alegeri parlamentare. Analistul politic Andrei Țăranu afirmă că marele risc ar fi ca Opoziția să fie lăsată complet singură, fără niciun partid proeuropean în interior. Aceasta ar putea duce la radicalizarea și ar reprezenta o permanentă amenințare la adresa unui guvern extrem de puternic, indiferent de mărimea majorității.
Politologul Răzvan Dan Petri susține că riscul ca un parlament cu o majoritate populistă să devină realitate în trei ani și jumătate rămâne ridicat, deoarece inegalitățile socio-economice vor continua să alimenteze frustrările în societate. Sociologul Remus Ștefureac subliniază că rolul principal al noului Guvern va fi să ia măsuri economice și sociale ancorate în nevoile cetățenilor nemulțumiți.
Ce se întâmplă în tabăra populiștilor
În ultimele săptămâni, partidele considerate extremiste au trecut prin mai multe crize. Partidul Anamariei Gavrilă a rămas fără grup parlamentar după ce cinci din cei șapte membri POT au trecut la grupul neafiliaților. În formațiunea lui George Simion se conturează un grup al nemulțumiților, iar o mare parte dintre aceștia își pregătesc mutarea în ACT, noul partid al cofondatorului AUR, Claudiu Târziu. Nici SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, nu o duce mai bine.
Aceste evoluții sugerează că, la următoarele alegeri parlamentare, populiștii își vor extinde oferta electorală pentru alegătorii nemulțumiți. Răzvan Dan Petri consideră că puterea ar face o greșeală dacă ar ignora semnalele venite din Opoziție, subliniind că o Opoziție care nu își îndeplinește rolul democratic poate crea dezechilibre periculoase.
Două lumi diferite
Andrei Țăranu afirmă că partidele mainstream nu reușesc să iasă din „spațiul strâmt” în care s-au obișnuit, iar discursurile celor două tabere devin din ce în ce mai opuse. Absența constantă a fostului președinte Klaus Iohannis din spațiul public a lăsat România cu nevoia unui lider mai deschis și vocal. Sociologul Remus Ștefureac consideră că este vital ca președintele să acționeze ca o portavoce.
Traian Băsescu a avertizat că există riscul ca susținătorii lui Nicușor Dan să se întoarcă împotriva acestuia dacă măsurile adoptate de Guvern vor genera nemulțumiri suplimentare. Andrei Țăranu consideră că Nicușor Dan trebuie să implementeze reformele mari și importante în primele șase luni, cum ar fi măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.
Veșnica luptă antisistem
Retorica luptei contra sistemului rămâne o temă centrală pentru Opoziția considerată extremistă, care va continua să profite de pe urma acestei narațiuni. Vlad Adamescu subliniază importanța unei linii clare între serviciile secrete și factorul politic, având în vedere influența acestora în societate.
Aritmetica parlamentară le cere acum partidelor să renunțe la orgolii și să colaboreze atât pentru cei care i-au votat, cât și pentru nemulțumiții care nu i-au votat. Consecințele (ne)respectării promisiunilor din campaniile electorale se vor face simțite în următorii trei ani și jumătate.
