Strategiile lui Trump vor genera o creștere a rezervelor de aur în rândul băncilor centrale
Băncile centrale sunt așteptate să susțină tendința de apreciere a aurului în acest an, prin achizițiile de metal galben, care le permit să își diversifice rezervele dincolo de dolar, în contextul riscurilor generate de politicile președintelui SUA, Donald Trump. Invazia rusească din Ucraina, din 2022, a fost un prim catalizator pentru achizițiile de aur, iar băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur într-un an, cifra fiind dublă față de media anuală din precedentul deceniu.
Prețul spot al aurului a atins un nou maxim istoric de 3.167,57 dolari uncia, înregistrând un avans de 19% de la începutul anului și o creștere de 71% de la finele lui 2022. Potrivit estimărilor Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în ultimul trimestru din 2024, când Trump a câștigat alegerile prezidențiale, achizițiile de aur ale băncilor centrale au crescut cu 54% în ritm anual, atingând 333 de tone.
Michael Widmer, analist BofA, subliniază că băncile centrale din statele emergente dețin aproximativ 10% din activele lor în aur, sugerând că ar trebui să crească acest procent la 30%. Aceasta ar însemna o majorare a rezervelor de aur cu aproximativ 11.000 de tone. Widmer menționează că incertitudinea legată de politica economică americană va persista, ceea ce va reduce stimulentele pentru achiziționarea titlurilor de stat emise de Trezoreria americană și va încuraja diversificarea către aur.
Politicile tarifare ale lui Trump, războaiele comerciale și abordarea sa față de războiul din Ucraina au perturbat ordinea mondială, influențând deciziile băncilor centrale. Acestea care au avut anterior rezerve mai mici de aur sunt acum în căutarea de a adăuga mai mult în portofoliile lor. Cererea de aur din partea băncilor centrale ar putea atinge cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, conform unei surse din industrie.
Teama de o spirală inflaționistă, care ar putea apărea pe fondul transferului tarifelor către consumatori și solicitărilor de salarii mai mari, ar putea amplifica și mai mult rolul aurului ca depozit de valoare. Băncile centrale reprezintă a treia mare categorie de cumpărători de aur, după bijuterii și investiții, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul global de metal galben. De obicei, achizițiile băncilor centrale sunt influențate de evoluția prețurilor, acestea cumpărând când prețul scade și reducând achizițiile când prețurile cresc.
Analiștii estimează că, având în vedere prognozele pentru o continuare a creșterii prețurilor aurului, băncile centrale nu vor amâna achizițiile. Totuși, este posibil ca acestea să nu își dezvăluie achizițiile de aur, dat fiind că Trump a amenințat cu tarife pentru țările care își reduc dependența de dolar. Datele oficiale ale Fondului Monetar Internațional reflectă doar 34% din estimările WGC referitoare la cererea totală de aur din partea băncilor centrale în 2024. În plus, cifrele WGC arată că, în ianuarie și februarie 2025, băncile centrale au adăugat 44 de tone la rezervele lor, cele mai mari achiziții fiind realizate de băncile centrale din Polonia și China.
