Contradicțiile Curții Constituționale în privința secretizării averilor funcționarilor publici
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), prin care s-a decis secretizarea averilor funcționarilor publici, contrazice alte decizii anterioare ale instituției pe aceeași temă. Între 2012 și 2014, CCR a emis patru decizii care subliniau că publicarea declarațiilor de avere este justificată în logica prevenirii corupției.
Conform noii decizii, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate, iar detaliile despre averile soților și copiilor funcționarilor publici vor fi de asemenea secretizate. Curtea a argumentat că această măsură este necesară pentru a proteja dreptul la viața privată.
Deciziile anterioare ale CCR
Deciziile CCR din perioada 2012-2014 contrazic actuala justificare a Curții. De exemplu, în decizia 663/2012, CCR a respins o plângere care invoca încălcarea dreptului la viața privată prin publicarea declarațiilor de avere. În decizia 316/2013, Curtea a afirmat: „dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor”. De asemenea, a subliniat că publicarea declarațiilor de interese este justificată pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și prevenirea corupției.
În continuare, în deciziile 309/2014 și 495/2014, CCR a reiterat că dreptul la viață privată poate fi supus unor restricții, iar publicarea declarațiilor de avere este necesară pentru prevenirea faptelor de corupție.
Inițiativele abandonate și reacțiile oficialilor
În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus atunci de judecătoarea Lia Savonea, a propus modificări ale Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), care includeau anonimizarea veniturilor soților funcționarilor publici. Aceste modificări au fost criticate de presă, având loc pe fondul unei verificări asupra averii fostei șefe CSM.
Ana Birchall, ministrul Justiției de atunci, a reacționat la decizia CCR, afirmând că aceasta „lovește direct în transparență” și în activitatea ANI, permițând astfel ascunderea averilor și complicând verificarea conflictelor de interese. Birchall a subliniat că publicarea declarațiilor de avere este un exemplu de bună practică în prevenirea corupției.
Concluzie
Deciziile CCR din perioada 2012-2014, care au subliniat importanța transparenței în declarațiile de avere, sunt acum contrazise de noua hotărâre, ridicând întrebări legate de consistența și motivația instituției în abordarea problemei corupției și a protecției vieții private.
