Expoziția „Secvențial“ de Ion Achițenie la Muzeul de Artă din Constanța
La Muzeul de Artă Constanța, a avut loc, miercuri, 2 aprilie a.c., vernisajul expoziției „Secvențial“ a artistului Ion Achițenie. În cadrul expoziției, a fost invitat sculptorul Bogdan Breza, aducând împreună un discurs de inspirație sacră și unul profan. Critica de artă Ana Amelia Dincă a fost, de asemenea, prezentă la eveniment.
Ion Achițenie explorează sugestia chipului lui Iisus, diseminată asemeni unei energii, având ca obiectiv evocarea luminii dumnezeirii. Artistul depășește simpla reprezentare a imaginii sacre, concentrându-se pe esențializarea expresiei plastice, rugăciunea și transcendența. Folosește un spectru cromatic reevaluat, cu culori puține dar cu forță expresivă, apropiindu-se de o formă superioară de înțelegere a sufletului.
Opera sa este marcată vizual de simbolul ogivei, specific arhitecturii gotice, utilizat în sens metaforic pentru a reda relația dintre artist și Cristos. Achițenie percepe Mântuitorul ca un motiv al redefinirii sale spirituale, raportându-se la viitor sub protecția divină, exprimată prin perfecțiunea geometrică.
În cadrul expoziției, lucrările sale, precum „Fereastră la Tomis“, păstrează caracterul istoric prin conformația ogivală, reflectând trecerea de la spațiile ancestrale la cele contemporane. Compozițiile artistului devin accesibile prin credința creștină și prin raportarea la entități culturale, Achițenie apropiindu-se de divinitate prin pictura sa, care îi redefinește spiritualitatea.
Sculptorul Bogdan Breza își extrage inspirația din realismul magic, îmbinându-l cu elemente dadaiste. Lucrările sale aduc realitatea și imaginația într-un corpus în care sugestii fantastice conturează povești vizuale. Alăturând structuri vizuale aparent fără legătură, Breza creează dialoguri între realitate și supranatural, explorând conflicte simbolice și asocieri morfologice.
În cadrul expoziției, el reconfigurează o problematică clasică într-una contemporană, în care soliditatea bronzului este înlocuită cu forme grafice, creând o comunicare expresivă între structuri diverse. Astfel, dialogul între culturi capătă coerență prin contemporaneizarea simbolurilor, iar diversitatea reprezentărilor reflectă o cercetare între figurativ și abstract, sens și nonsens.
