Rusia contestă taxa pe carbon a UE la OMC
Rusia a contestat oficial la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) introducerea de către Uniunea Europeană a mecanismului de taxare la frontieră a carbonului (CBAM) și a sistemului de comercializare a emisiilor (ETS), etichetând aceste mecanisme drept „discriminatorii” și “protecționiste”. Taxa pe carbon la frontierele UE va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, inclusiv în România, și se va aplica pentru emisiile de CO2 încorporate în cimentul, aluminiul, oțelul și alte bunuri importate.
Protestul oficial al Rusiei
Într-o solicitare de consultări transmisă membrilor OMC, Rusia a afirmat că aceste politici „nu sunt măsuri de protecție a mediului autentice, ci mai degrabă mecanisme extrem de restrictive și discriminatorii pentru comerț, impuse de UE sub pretextul politicii climatice”. Aceasta reprezintă prima contestare juridică majoră la adresa politicii climatice a UE la OMC și vine după ce China și aliații săi BRICS și-au exprimat opinii ferme pe această temă.
Impactul asupra economiei rusești
Conform estimărilor, volumul importurilor din Rusia care ar putea fi afectate de CBAM era estimat înainte de sancțiuni la 8,5 miliarde de euro. În 2023, pierderile suferite de Rusia ca urmare a introducerii CBAM au fost estimate la 0,17% din PIB-ul Rusiei, conform publicației ruse Neftegaz. Totuși, Rusia nu este printre primele 10 țări afectate de politica de mediu a UE. Cele mai afectate vor fi companiile din Canada, Africa de Sud, Brazilia, Turcia, China, India, Egipt, Marea Britanie, Coreea de Sud și Statele Unite.
Detalii despre CBAM
CBAM impune importatorilor de bunuri cu emisii mari de carbon, inclusiv oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte, hidrogen și electricitate, să cumpere certificate corespunzătoare prețului carbonului care ar fi fost plătit dacă bunurile ar fi fost produse conform regulilor UE de stabilire a prețului carbonului. În prezent, CBAM este operațional în UE într-o „fază de tranziție”, în care importatorii trebuie să raporteze emisiile încorporate în produsele relevante. Începând cu 1 ianuarie 2026, în cadrul „fazei sale definitive”, importatorii vor fi răspunzători pentru emisiile încorporate în importurile lor.
Consultări și posibile soluții
Demersul Rusiei vizează, de asemenea, sistemul de tranzacționare a certificatelor, pe care Moscova îl consideră o subvenție la export. UE acordă certificate gratuite anumitor industrii pentru a preveni „scurgerea de emisii de carbon”, ca urmare a mutării producției către regiuni cu politici climatice mai puțin stricte. Cererea de consultare marchează începutul oficial al unei proceduri de litigiu OMC, iar dacă discuțiile nu ajung la o soluție în termen de 60 de zile, Rusia ar putea solicita o hotărâre formală din partea unui grup de experți în litigii OMC.
Reacții internaționale și prețul certificatelor
În iulie, blocul BASIC, care include Brazilia, Africa de Sud, India și China, a declarat că măsurile națiunilor bogate, cum ar fi taxele la frontieră pe carbon, sunt „discriminatorii”. Prețurile certificatelor de carbon din UE sunt semnificativ mai mari decât cele din China, cu estimări de aproximativ 70,51 EUR/mtCO2e în UE comparativ cu 70,42 yuani/mtCO2e în China.
Exceptarea companiilor mici
Comisia Europeană a anunțat că va propune exceptarea de la taxa pe carbon pentru majoritatea companiilor acoperite de schemă, deoarece ele produc doar 1% din emisiile din schemă. Propunerea vizează schimbarea aplicării taxei pe carbon pentru a se aplica doar firmelor care importă mărfuri peste pragul de 50 de tone pe an. Aceasta ar putea face industriile locale mai competitive, în timp ce Bruxelles-ul răspunde la promisiunile de reducere a reglementărilor.
Majoritatea importatorilor exceptați sunt companii mici și mijlocii, iar analiza Comisiei arată că aproape toate emisiile acoperite de CBAM sunt produse de doar 20% din companiile din schemă. Această simplificare ar putea reduce povara administrativă pentru companii.
