Împărăția Spiritului: Tradiții și Obiceiuri de 21 Mai în Cinstea Sfinților Constantin și Elena
Sărbătoarea din 21 mai marchează prăznuirea Sfinților Împărați Constantin cel Mare și mama sa, Elena, recunoscuți pentru impactul lor asupra creștinismului în Imperiul Roman. Cei doi Sfinți sunt pomeniți cu respect pentru rolul esențial în consacrarea creștinismului ca religie oficială și pentru sprijinul acordat bisericii în vremuri de schimbări profunde religioase și culturale.
Semnificația sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena
Pe 21 mai, se celebrează cinstirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, considerați „întocmai cu apostolii” pentru contribuția lor în asigurarea libertății de credință și răspândirea creștinismului. Sfântul Împărat Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milano în anul 313, care a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor, recunoscând oficial libertatea religioasă. De asemenea, a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea în 325 și a promovat construcția de biserici în întregul imperiu.
Sfânta Împărăteasă Elena este cunoscută ca „mama creștinilor” și a descoperit, conform tradiției, Sfânta Cruce. A fost canonizată pentru viața sa exemplară și sprijinul constant acordat bisericii.
Tradiții românești de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea este însoțită de tradiții și obiceiuri populare românești care vizează protecția roadelor, sănătatea familiei și animalele din gospodărie. Participarea la Sfânta Liturghie este încurajată, iar cei care nu pot asista sunt sfătuiți să aprindă o lumânare și să tămâie casa în timpul slujbei. Aceasta aduce bucurie sufletului.
Data de 21 mai este considerată un hotar agricol important; după această zi, pot fi plantate culturi precum porumbul, fasolea și dovleacul. Se spune că „după Sfântul Constantin, nu mai dă bruma”. În unele regiuni, se aprind focuri în grădini și pe câmpuri pentru a alunga duhurile rele.
În ziua sărbătorii, este interzisă munca la câmp, în gospodărie sau spălatul rufelor, pentru a evita ghinionul și bolile. Nerespectarea acestor obiceiuri poate duce la recolte slabe. De asemenea, sărbătoarea este cunoscută ca „Ziua Păsărilor de Pădure”, iar muncile în această zi pot atrage dăunători asupra recoltei.
Femeile din anumite zone împletesc cununi din flori și ierburi de leac, pe care le sfințesc la biserică. Acestea sunt păstrate în casă ca apărare împotriva bolilor.
Bujorul, simbolul protecției și armoniei de Constantin și Elena
Florile aduse în casă pe 21 mai sunt un gest simbolic de venerație și invocare a protecției divine. Bujorii, florile reprezentative ale lunii mai, sunt asociați cu renașterea naturii și aducerea bunăstării și armoniei în locuință. Prezența acestora poate alunga energiile negative și atrage belșugul în viața cotidiană.
