Explorarea economiei ascunse
La nivel global, economia subterană este estimată la 11,8% din PIB. În țări precum Sierra Leone, Niger și Nepal, economia „din umbră” depășește jumătate din PIB. În contrast, economia subterană a Statelor Unite reprezintă doar 5% din PIB, echivalentul a aproximativ 1,4 trilioane de dolari. România se situează peste media globală și semnificativ peste media țărilor dezvoltate, conform datelor analizate.
Economia din umbră generează anual venituri de miliarde, fiind alimentată de activități infracționale și tranzacții nedeclarate. În țările cu venituri reduse, economia subterană reprezintă o proporție mult mai mare din PIB, estimată la 42,4%. În țările bogate, aceasta scade la 5,9% din PIB, Emiratele Arabe Unite având cea mai mică pondere din lume.
Ce este economia din umbră
Economia din umbră include activități nedeclarate sau neimpozitate, ceea ce le face dificil de monitorizat de către autorități. Aceasta cuprinde afaceri ilegale, trafic de droguri, vânzători ambulanți și tranzacții în numerar neînregistrate. Deși măsurarea economiei informale este o provocare, ponderea acesteia la nivel global a scăzut de la 17,7% din PIB-ul mondial în anul 2000 la 11,8% în 2023. Sierra Leone ocupă primul loc la nivel global, cu o economie din umbră care reprezintă 64,5% din PIB.
În 2023, economia subterană a României a fost estimată la 13,1% din PIB, conform raportului Ernst & Young (EY). Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de anii anteriori: 31,3% în 2000, 19,5% în 2013 și 15,1% în 2019. România rămâne totuși peste mediile globală și europeană, având o pondere a economiei subterane de 13,1% din PIB, comparativ cu media globală de 11,8% și media țărilor dezvoltate de 5,9%.
Factorii care contribuie la economia subterană în România
În cadrul Uniunii Europene, România se află printre țările cu cele mai mari economii subterane. Deși a înregistrat progrese în reducerea acesteia, nivelul actual de 13,1% din PIB indică faptul că economia informală rămâne o provocare semnificativă. Factorii care contribuie la economia subterană în România includ birocrația și reglementările complexe, care descurajează conformarea fiscală. De asemenea, nivelurile ridicate de taxare stimulează activitățile nedeclarate.
Încrederea scăzută în instituțiile statului reduce motivația pentru respectarea legilor fiscale, iar plățile în numerar sunt prevalente în economie.
