Europa se aliniază pentru o „duminică de senzație” la urne
Milioane de alegători din România, Polonia și Portugalia vor vota în acest weekend în cadrul unei „super duminici” electorale, cu scopul de a influența cursul democrațiilor lor într-un context de tensiuni politice, comerciale și economice. În România, candidatul de extremă dreapta se află pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidențiale, în timp ce în Polonia, votul din primul tur este profund polarizat, cu un liberal, un conservator și un candidat de extremă dreapta în competiție pentru funcția de președinte. În Portugalia, care organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni de la ultimul vot, statu-quo-ul pare să se mențină.
Cel mai important vot din istoria postcomunistă a României
În România, votul de duminică este al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidențial în șase luni, după anularea votului inițial de anul trecut, în care un candidat de extremă dreapta a câștigat primul tur, dar a fost exclus din noua cursă electorală din cauza îngrijorărilor legate de interferența Rusiei și alte nereguli. George Simion, în vârstă de 38 de ani, care promovează un program social conservator și critică Uniunea Europeană, a câștigat primul tur cu 41% din voturi. El se află acum într-o competiție strânsă cu Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, care a descris turul doi ca fiind o luptă între „o direcție prooccidentală și una antioccidentală pentru România”. Sondajele arată că diferența dintre cei doi se micșorează, iar Simion a promis că, în cazul în care va câștiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu.
Înfrângerea candidatului coaliției social-democrate-liberale aflate la putere a dus la demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu și la prăbușirea de facto a guvernului. Analiștii avertizează că o victorie a lui Simion ar putea duce la o înclinare bruscă a țării spre dreapta, iar un acord de colaborare între partidul AUR al lui Simion și social-democrații lui Ciolacu este văzut ca o posibilitate post-vot.
Miza în Polonia
În Polonia, votul de duminică va restrânge lista candidaților pentru funcția de președinte, un rol cu influență asupra politicii externe și de apărare. Ţara este guvernată din 2023 de Coaliția Civică (KO) a lui Donald Tusk, care promite să inverseze schimbările controversate operate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului național-populist Lege și Justiție (PiS). Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varșoviei, este favorit să câștige, având ca principal rival un conservator, Karol Nawrocki, susținut de PiS. Trzaskowski și Nawrocki sunt aproape siguri că vor merge la un tur de scrutin decisiv pe 1 iunie.
Ce se întâmplă în Portugalia
În Portugalia, se așteaptă un rezultat similar cu cel de anul trecut, cu aproximativ 33% pentru Alianța Democratică (AD), 26% pentru Partidul Socialist (PS) și 17% pentru partidul de extremă dreapta Chega. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declanșat votul de duminică ca răspuns la îngrijorările legate de activitățile de afaceri ale familiei sale. Acesta a organizat un vot de încredere în administrația sa, dar a pierdut în Parlament, ceea ce a dus la convocarea de noi alegeri.
Montenegro nu va avea din nou o majoritate, iar speculațiile indică faptul că, în cazul în care nu va câștiga, ar putea fi înlocuit cu o persoană mai dispusă să colaboreze cu Chega. Data trecută, AD a câștigat 80 de locuri, comparativ cu 78 ale PS, iar Chega a crescut de la 12 la 50 de locuri în Parlament.
