Sărbătoarea Sfântului Ilie pe 20 iulie: Peste 127.000 de români își celebrează ziua numelui
Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre personalitățile importante ale Vechiului Testament, luni, 20 iulie. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Sfântul Ilie a trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos, în timpul regelui Ahab, fiind un apărător al credinței într-o perioadă de idolatrie în Israel. Conform tradiției biblice, prorocul a fost ridicat la cer într-un car de foc.
Peste 127.000 de români care poartă numele Ilie sau prenume derivate își sărbătoresc onomastica. Printre numele asociate se numără Ilie, Iliuță, Ilinca, Iliana, Lia și Eliana.
Asocierea Sfântului Ilie cu natura
Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi. El este recunoscut în tradiția populară ca divinitate a Soarelui și a focului, provocând tunete, trăsnete, ploi torențiale și incendii. De asemenea, Sfântul Ilie hotărăște unde și când să bată grindina și este patron spiritual al aviatorilor români.
Tradiții de Sfântul Ilie
În dimineața zilei de Sfântul Ilie, gospodinele merg la cules de plante pentru leacuri, cea mai căutată fiind busuiocul, care se pune la uscat în podurile caselor sau în cămări. Tot în această zi, se adună plantele utilizate la vrăji și farmece.
În ajunul sărbătorii, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu ceapă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultură, apoi se întorceau acasă. Se spune că, dacă visau cânepă verde, se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepă uscată, se vor căsători cu oameni mai în vârstă.
De Sfântul Ilie, oamenii oferă pomană în sufletele celor morți. Femeile cheamă copiii sub un măr, pe care îl scutură și dau de pomană merele căzute. La sate, apicultorii recoltează mierea albinelor de Sfântul Ilie, proces realizat de bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de un copil, deoarece femeile nu au voie să intre în stupină.
