Răspunsurile miniștrilor Apărării și Economiei după absența Rheinmetall de la licitația pentru Șantierul Mangalia
Pachetul de 920 de milioane de euro, finanţat prin SAFE, destinat cumpărării a patru nave de patrulare, a fost justificat prin faptul că şantierul naval Damen Mangalia va fi preluat şi modernizat de Rheinmetall. Compania germană nu s-a înscris la prima licitaţie, din data de 29 iunie. Ministrul Apărării, Radu Miruţă, pasează responsabilitatea la cel al Economiei, care recunoaşte că nu are control asupra vânzării activului industrial.
„Am promis, când eram la Ministerul Economiei, oamenilor de la Şantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate în continuare acolo şi şantierul va fi salvat”, spunea Radu Miruţă în conferinţa de presă susţinută pe 28 aprilie 2026. Miruţă, care a fost ministru al Economiei între 23 iunie – 23 decembrie 2025, a adăugat că „acela a fost momentul în care în SAFE au fost introduse patru nave, care costă astăzi în jur de un miliard de euro, cu condiţia menţionată şi aprobată în Parlamentul României de a se face la Şantierul Naval Mangalia 2 Mai, care să fie modernizat şi administrat de Rheinmetall, asignaţi de CSAT şi Parlamentul României”.
O lună şi jumătate mai târziu, şantierul este pustiu: preavizul a expirat din 15 iulie pentru ultimii 271 de navalişti. La începutul lunii mai, în urma deciziei de intrare în faliment, toţi cei 1.011 salariaţi ai Damen Mangalia au fost anunţaţi că vor fi concediaţi. Licitaţia din 29 iunie a trecut fără ca vreun investitor să-şi manifeste interesul, inclusiv Rheinmetall, beneficiarul contractului de înzestrare a forţelor navale române.
În conferinţa de presă din 28 aprilie, Miruţă a afirmat: „Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia, fiind jetonul care salvează acest şantier”. Întrebat despre termenul în care Rheinmetall ar putea prelua şantierul, Miruţă a subliniat că interacţiunea statului român pentru criteriile de cooperare este gestionată de Ministerul Economiei.
„Am auzit că astăzi (28 aprilie) şantierului i s-a declanşat procedura de faliment. Este o etapă prin care Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier, iar provocarea Guvernului României este ca acest lucru să se întâmple cât mai repede”, a declarat Miruţă, recunoscând că întârzierea va însemna construcţii mai puţine în România.
Irineu Darău, ministrul Economiei, a menţionat că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) este acţionar majoritar la Şantierul naval 2 Mai Mangalia, iar drepturile decizionale cu privire la Damen Mangalia aparţin administratorului judiciar CITR. „Statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare”, a adăugat Darău.
„Concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente. Faptul că consorţiul nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi”, a declarat ministrul Economiei.
Cu ultimele preavize de concediere expirând pe 15 iulie, ministrul a subliniat că obiectivul instituţiei rămâne protejarea specialiştilor navali din Mangalia, iar producţia celor patru nave de patrulare trebuie realizată local. Indiferent de consorţiul privat care va achiziţiona activele, ministerul va condiţiona reabsorbţia forţei de muncă prin comenzile de stat garantate în cadrul programului SAFE.
Cea de-a doua licitaţie pentru vânzarea Şantierului Naval Mangalia va avea loc pe 29 iulie, preţul de pornire fiind de 184 de milioane de euro, acelaşi ca la prima licitaţie. Cei interesaţi trebuie să achite o garanţie de participare de 10% din preţul de pornire, iar caietul de sarcini este vândut la preţul de 10.000 de euro (fără TVA). Conform Adunării Creditorilor, vor fi cel puţin şase licitaţii, fiecare la valoarea de 184 de milioane de euro.
Reprezentanţii Guvernului României au oferit Rheinmetall un contract de 920 de milioane de euro pentru construirea a patru nave militare, vizând şi preluarea şantierului din Mangalia în acest preţ. Finalizarea integrală a proiectului ar trebui să se desfăşoare până în 2030.
