Transformarea evaluării elevilor: Standardele inovatoare ale Ministerului Educației pentru examenele viitoare
Ministerul Educației a lansat în consultare publică un proiect de ordin care prevede aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest document introduce, pentru prima dată, criterii naționale explicite pentru evaluarea competențelor prevăzute în programele școlare.
Conform ministerului, standardele nu modifică sistemul de notare și nu înlocuiesc notele, ci au rolul de a face evaluarea mai unitară, transparentă și ușor de justificat.
Ce sunt standardele naționale de evaluare
Standardele naționale de evaluare reprezintă un set de criterii care definesc concret ce trebuie să știe și ce trebuie să poată face un elev pentru fiecare competență din programa școlară. Fiecare competență are asociate trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat, astfel încât profesorii să poată aprecia mai clar nivelul de competență al fiecărui elev.
Ministerul Educației subliniază că aceste standarde nu modifică programa școlară și nu înlocuiesc competențele pe care elevii trebuie să le dobândească. Ele oferă un reper comun pentru evaluare, astfel încât notele să fie acordate pe baza acelorași criterii, indiferent de școală sau de profesor.
Notele nu dispar
Ministerul precizează că introducerea standardelor nu schimbă sistemul actual de notare și nu presupune renunțarea la note. Acestea sunt concepute ca un instrument pentru a face evaluarea mai obiectivă, transparentă și ușor de justificat, prin utilizarea unor descriptori de performanță comuni la nivel național. Elevii vor continua să primească note, iar standardele vor fundamenta mai clar și mai obiectiv aceste note.
Diferența constă în faptul că profesorul va avea un reper comun pentru a aprecia nivelul de performanță al elevului pentru fiecare competență din programă, ceea ce ar trebui să reducă discrepanțele de evaluare între școli și cadre didactice. Totuși, standardele nu stabilesc o corespondență directă între cele trei niveluri de performanță și o anumită notă din catalog.
Accent pe competențe
Modelul propus urmărește trecerea de la o evaluare predominant normativă, în care performanța este comparată cu rezultatele colegilor, către o evaluare criterială. Astfel, fiecare elev va fi apreciat în raport cu standarde de performanță stabilite anterior, nu prin comparație cu colegii săi.
Ministerul arată că evaluarea trebuie să fie centrată pe competențe, progresul elevului și feedback, nu doar pe verificarea acumulării de informații. În acest context, descriptorii de performanță devin reperul comun pentru interpretarea rezultatelor învățării.
Standardele ca fundament pentru evaluări viitoare
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este utilizarea standardelor în dezvoltarea viitoarelor instrumente de evaluare. Acestea vor constitui baza pentru elaborarea viitoarelor evaluări naționale, băncilor de itemi și dezvoltării unei culturi a evaluării centrate pe competențe.
Documentul nu implică modificarea imediată a examenele naționale și nu stabilește o dată de implementare a noilor standarde. Proiectul creează cadrul de referință pentru elaborarea viitoarelor instrumente de evaluare, iar implementarea efectivă va avea loc în etapele următoare ale reformei curriculare.
Componenta a Curriculumului Național
Ministerul explică faptul că standardele naționale de evaluare devin cea de-a treia componentă a Curriculumului Național, alături de planurile-cadru de învățământ și programele școlare. Acestea au fost elaborate în cadrul proiectului RECRED și sunt corelate cu noul Cadrul de Referință al Curriculumului Național, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Standardele asigură coerența dintre curriculum, predare și evaluare, promovând o evaluare unitară, transparentă și comparabilă la nivel național. Modelul propus facilitează trecerea de la evaluarea normativă la evaluarea criterială, centrată pe competențe, progres și feedback.
Ministerul Educației a lansat proiectul de ordin în consultare publică, iar persoanele interesate pot transmite observații și propuneri către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în următoarele 10 zile calendaristice. După finalizarea procesului de consultare și analizarea propunerilor primite, proiectul poate fi modificat înainte de adoptarea formei finale.
