Perfecțiunea în educație: De ce căutarea notei 10 transformă școala românească într-o provocare
Generații întregi au crescut sub presiunea notei 10. Deși școala românească a făcut din această notă un standard absolut, specialiștii afirmă că este un indicator greșit. Mulți români, indiferent de vârstă, își amintesc de întrebarea „Colega ta de ce a putut și tu nu?”. Ajunși părinți, unii dintre cei care au trecut prin proba perfecțiunii nu doresc să-și supună copiii aceleași presiuni.
„Vin din generația care se cerea perfecțiune. Am avut, am trecut prin presiunea respectivă, n-am ajuns la apogeul acela de a atinge nota 10, dar am tins: «De ce X poate și tu nu poți?» Și am avut cu primul băiat aceeași tendință, dar mi-am dat seama că, de fapt, te duci înapoi și nu e ok”, a declarat o româncă.
O altă persoană a mărturisit: „Nu, n-am trecut prin asta. Ai mei au fost foarte supportive. Am cunoscut un prieten, da, care a avut trauma asta.”
Psiholoaga și psihoterapeuta Keren Rosner explică: „Atunci când copilul are performanță – 10 – mereu, el va lupta doar pentru notă și interesele lui colaterale vor scădea. De ce? Pentru că nu are timp, în primul rând, și în al doilea rând, el va avea o teamă că n-o să reușească.”
Pe de altă parte, specialista în educație Gabi Bartic subliniază: „Dacă tot ce e bun e 10, atunci 10 nu mai spune nimic și orice vine sub el este automat eșec. Boala sistemului nu este raritatea 10-lui. Boala este cuvântul «doar», felul în care citim nota 9 ca pe o ratare și 8-ul ca pe o jumătate de nenorocire. Ani de zile, inflația notelor în școală a setat așteptarea că 10 e singura notă OK.”
Anul acesta, la evaluarea națională au fost șapte candidați cu media 10, iar la bacalaureat 45.
