Cine ar câștiga votul românilor în cazul unor alegeri?
Scandalul politic din ultimele luni a ridicat interesul față de politică, similar unei campanii electorale. Datele unui sondaj realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) arată o creștere a intenției de vot pentru partidele mari, în timp ce formațiunile mici au pierdut din electorat. Interesul față de alegeri a crescut, astfel că mai mulți nehotărâți și-au format o opțiune de vot. Afirma ARP că afluxul de votanți a favorizat partidele mari, care au crescut sau au staționat, în timp ce partidele mici au pierdut.
Potrivit sondajului ARP, primul partid ca intenție de vot este AUR, cu 36,4%. Acesta este urmat de PNL cu 22,4%, PSD cu 17,9%, USR cu 10,5%, UDMR cu 4,9% și SOS România cu 2,9%. În privința evoluției intenției de vot comparativ cu perioada dinaintea crizei (aprilie 2026), se observă că unele partide au câștigat simpatizanți, în timp ce altele au pierdut: AUR a crescut de la 35,8% la 36,4%; PSD a crescut de la 17,2% la 17,9%; PNL a crescut de la 14,2% la 22,4%; USR a scăzut de la 11,2% la 10,5%; SOS a scăzut de la 6,2% la 2,9%; iar UDMR a scăzut de la 5,5% la 4,9%.
ARP subliniază că PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER. AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale și primește un mic plus de voturi, în timp ce alte partide „protest” s-au mai stins pentru moment. PSD își menține capitalul electoral, dar are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. În contrast, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați, ceea ce le-ar oferi un avantaj în cazul unor alegeri.
De asemenea, ARP remarcă că PSD continuă să fie prins între blocul populist (AUR) și noul pol de votanți PNL-USR, iar USR se confruntă cu amenințarea de a-și pierde alegătorii din cauza efectului „Bolojan”. O „fuziune” între bazinele PSD și AUR ar forma un bloc electoral uriaș, având în vedere că cele două bazine electorale sunt complementare.
Sondajul ARP a fost realizat între 30 iunie și 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ pentru România, având o eroare statistică la nivel național de 2,8%.
