Ucraina își deschide brațele către Polonia
Ucraina a propus vineri Poloniei o serie de „măsuri anticriză” menite să reducă recentele tensiuni în relațiile dintre cele două țări, generate de divergențele asupra unor evenimente din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Criza a fost provocată de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a denumi o unitate a forțelor armate ucrainene după Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), considerată responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi.
Unii membri ai UPA au luptat și în rândurile SS, contribuind la deportarea și masacrarea evreilor. Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, s-a întâlnit vineri la Varșovia cu omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, afirmând că Ucraina este dispusă să „găsească soluții” și să poarte un „dialog onest”.
„Am propus un set de măsuri anticriză, care include inițierea unor consultări între ministerele noastre de externe, organizarea unei reuniuni a istoricilor, precum și implicarea liderilor religioși ai celor două națiuni”, a explicat Sibiga.
El a menționat că s-au realizat „progrese semnificative” în ultimele 18 luni pentru „depășirea problemelor sensibile” dintre Varșovia și Kiev, inclusiv cercetări despre gropile comune din timpul războiului. Ministerul polonez de externe a solicitat și el o „dezescaladare a tensiunilor și instituirea unor mecanisme durabile bazate pe o înțelegere reciprocă a istoriei”.
Autoritățile ucrainene intenționează să creeze un panteon al „eroilor naționali”, care să includă lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, cum ar fi Andrii Melnik, care a fost repatriat în Ucraina și înhumat cu onoruri în luna mai. Ca reacție, președintele polonez naționalist Karol Nawrocki a anunțat că îi retrage lui Zelenski cea mai înaltă distincție a țării sale, Ordinul Vulturul Alb.
Responsabili polonezi au avertizat de asemenea că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări.
