Temele de istorie pentru Bacalaureatul 2026. Proba scrisă a început: Structura cerințelor explicată
A doua probă scrisă din cadrul examenului național de Bacalaureat 2026 are loc miercuri, 1 iulie, când candidații susțin evaluarea obligatorie a profilului. Absolvenții de la profilul uman și filiera vocațională susțin examenul la istorie, iar cei de la profilul real și filiera tehnologică sunt evaluați la matematică.
Subiectele la istorie au fost distribuite în centrele de examen, iar candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor. După această probă, examenul continuă pe 2 iulie cu testarea la alegere a profilului și specializării. Pentru absolvenții care au studiat într-o limbă a minorităților naționale, sesiunea de vară se încheie pe 3 iulie, odată cu susținerea probei scrise la limba și literatura maternă.
Cum se desfășoară examenul la istorie
Proba la istorie este susținută de absolvenții profilului uman și ai filierei vocaționale și reprezintă una dintre cele două probe scrise obligatorii ale examenului național de Bacalaureat. Accesul candidaților în sălile de examen a fost permis până la ora 8:30, iar distribuirea subiectelor a început la ora 9:00. Din momentul primirii broșurii de examen, elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor. Candidații trebuie să prezinte un act de identitate valabil și să utilizeze doar instrumente de scris cu pastă sau cerneală albastră. Introducerea telefoanelor mobile, comunicarea între candidați sau folosirea materialelor nepermise sunt interzise.
Cum sunt structurate subiectele la istorie
Potrivit modelului oficial publicat de Ministerul Educației, lucrarea este alcătuită din trei subiecte, fiecare notat cu câte 30 de puncte. La punctajul obținut se adaugă 10 puncte acordate din oficiu. Cerințele evaluează atât cunoștințele dobândite pe parcursul liceului, cât și capacitatea candidaților de a interpreta surse istorice, de a formula argumente și de a redacta un eseu pe baza programei de examen.
Subiectul I – Analiza a două surse istorice
Prima parte a lucrării este construită pe baza a două texte istorice la prima vedere. Candidații trebuie să identifice informații din surse, să precizeze persoane, spații istorice sau evenimente, să stabilească relații de cauză și efect și să valorifice cunoștințele dobândite la clasă pentru rezolvarea cerințelor. De asemenea, una dintre solicitări presupune prezentarea unor fapte istorice și identificarea unei asemănări între două acțiuni sau procese istorice.
Subiectul al II-lea – Analiza unei surse istorice
A doua secțiune are la bază un singur text-suport și urmărește evaluarea capacității de analiză și argumentare. Elevii trebuie să extragă informații din sursă, să identifice elemente istorice relevante, să formuleze un punct de vedere susținut cu exemple din text și să argumenteze, printr-un fapt istoric, o afirmație referitoare la tema propusă.
Subiectul al III-lea – Eseul istoric
Ultima parte a lucrării presupune redactarea unui eseu de aproximativ două pagini, pe baza unei teme prevăzute în programa de examen. Candidații trebuie să respecte cerințele din enunț, să prezinte cronologic evenimentele istorice, să utilizeze concepte specifice disciplinei și să formuleze un punct de vedere susținut prin argumente istorice. La evaluare sunt punctate corectitudinea informațiilor, folosirea limbajului istoric adecvat, evidențierea relațiilor de cauzalitate, coerența prezentării și respectarea succesiunii cronologice a faptelor.
