Primăria Capitalei intenționează să recupereze din costurile investite în întărirea clădirilor vulnerabile la cutremure
Municipiul Bucureşti propune un mecanism nou de recuperare a sumelor cheltuite din bugetul local pentru consolidarea clădirilor incluse în Programul Naţional de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat. Proiectul de hotărâre vizează crearea unui cadru „sustenabil de finanţare” care să permită recuperarea banilor avansaţi fără a bloca programul de consolidare.
În expunerea de motive, se menţionează că pentru lista de imobile incluse în program au existat discuţii cu 77 de asociaţii de proprietari care şi-au exprimat acordul. Documentaţiile tehnice includ cheltuieli considerate „neeligibile pentru finanţare de la bugetul de stat”, care trebuie suportate din bugetul local. Autorii proiectului subliniază că, „în absenţa unui mecanism clar, predictibil şi transparent de recuperare, aceste sume ar genera o presiune bugetară semnificativă”, afectând capacitatea municipiului de a finanţa noi obiective.
Conform proiectului, sumele cheltuite din bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile vor fi recuperate de la proprietari sau asociaţii de proprietari prin contracte de restituire. Rambursarea pentru asociaţiile de proprietari s-ar face „în rate egale, fără dobândă, pe o perioadă de până la 5 ani”, începând cu luna următoare recepţiei lucrărilor. Pentru proprietarii persoane fizice care nu sunt constituiţi în asociaţii, perioada de rambursare poate ajunge la „până la 15 ani”, cu obligaţia constituirii unei ipoteci imobiliare în favoarea Municipiului Bucureşti.
Proiectul urmăreşte „asigurarea sustenabilităţii financiare a programului de consolidare”, precum şi „protejarea proprietarilor”, prin posibilitatea de prelungire a termenului de rambursare. De asemenea, se menţionează că expunerea de motive abordează „un mecanism de protecţie socială pentru proprietari”, în paralel cu recuperarea controlată a sumelor avansate din fonduri publice.
Proiectul introduce garanţii ferme pentru Municipiul Bucureşti. În cazul persoanelor fizice care solicită eşalonarea pe termen lung, sumele vor fi garantate prin ipotecă imobiliară, iar orice înstrăinare a imobilului înainte de achitarea integrală a datoriei va duce la exigibilitatea anticipată a sumelor. Dacă debitorul întârzie cu plata ratelor mai mult de 90 de zile, creditorul va putea declara rezilierea contractului şi va putea declanşa executarea silită.
Implementarea mecanismului „nu presupune cheltuieli suplimentare din partea Municipiului Bucureşti”, ci recuperarea graduală a sumelor ce urmează a fi avansate din bugetul local, în termen de până la 15 ani de la finalizarea lucrărilor. Acest sistem ar elibera resurse pentru alte investiţii în siguranţa seismică şi ar contribui la „menţinerea echilibrului bugetar al Municipiului Bucureşti”.
În prezent, pe lista cu clădiri cu risc seismic există 2.504 imobile, dintre care 405 sunt încadrate în risc seismic 1. Anul trecut au fost reabilitate două clădiri, iar în prezent sunt 13 clădiri în reabilitare. Contribuţia asociaţiilor sau a proprietarilor a variat de la 2 la 15%. Proiectul a fost aprobat cu 43 de voturi pentru şi două împotrivă.
