Ucraina, un pilon esențial în protejarea Europei, conform fostului lider NATO
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a declarat că atitudinea Statelor Unite față de apărarea Europei s-a schimbat definitiv, iar o coaliție europeană a voinței, care să includă și Ucraina, ar trebui să fie creată pentru a apăra continentul. Rasmussen a subliniat că o coaliție formată din 45 de state este, în teorie, pregătită să acționeze ca forță de asigurare a securității și de instruire pe teritoriul Ucrainei, în cazul unui acord de pace cu Rusia.
În cadrul unui seminar dedicat apărării europene, acesta a propus o adaptare a conceptului de coaliție, astfel încât să ofere garanții de securitate pentru Europa continentală, nu doar pentru Ucraina. Rasmussen a menționat că această coaliție ar putea să acționeze în cazul în care Donald Trump ar decide să retragă brusc trupele americane din Europa, iar partenerii europeni din domeniul apărării nu ar fi pregătiți să acopere acest gol. El a sugerat ca forța să fie condusă de Franța și Regatul Unit, cele două puteri nucleare din Europa.
Propunerea lui Rasmussen a venit înaintea unei reuniuni a celor cinci mari puteri europene în domeniul apărării, programată la Berlin, care are rolul de a elabora o strategie comună de apărare înainte de summitul NATO de la Ankara, din 7 iulie. Acest summit va avea ca obiectiv principal să demonstreze că instrucțiunea lui Trump de a aloca mai multe fonduri pentru apărarea Europei a fost respectată.
Participanții la summit se pregătesc să convină asupra unui nou obiectiv de cheltuieli suplimentare de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de doi ani, contribuind astfel la angajamentul asumat de fiecare țară de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare până în 2035. De asemenea, reprezentanții europeni din domeniul apărării susțin că sprijinul acordat Ucrainei este concentrat în mare măsură pe doar câteva state, precum Germania, Regatul Unit, Suedia, Danemarca și Țările de Jos.
Rasmussen a afirmat că Ucraina trebuie să fie integrată într-o nouă arhitectură de securitate europeană, subliniind că, indiferent de cum se va încheia conflictul, Rusia va rămâne o putere agresivă. „Avem nevoie de Ucraina ca bastion împotriva acestei Rusii agresive”, a declarat el. „Ucraina este astăzi, din punct de vedere militar, cea mai puternică națiune din Europa. A fost pusă la încercare în luptă și s-a călit în bătălii”.
Rasmussen a evidențiat că, deși privim Ucraina ca pe o țară care are nevoie de ajutor, aceasta ar trebui să fie considerată un atu în contribuția la securitatea europeană. El a sugerat că ar trebui să consolidăm pilonul european din cadrul NATO, pe baza unei coaliții a voinței, care să includă și Ucraina.
El a adăugat că liderii europeni au observat o schimbare în atitudinea lui Trump față de războiul din Ucraina, dar a avertizat că Europa trebuie să ia propriile decizii fără a reacționa la posibilitățile de acțiune ale lui Trump. „Este o iluzie să credem că, după Trump, situația ar putea reveni la normal. Nu se va întâmpla așa. Lumea s-a schimbat. Atitudinea americană s-a schimbat”, a spus Rasmussen.
Acesta a menționat că obiectivul summitului NATO de la Ankara este de a transmite un mesaj clar că nici NATO, nici SUA nu vor renunța la sprijinul acordat Ucrainei, lăsându-l pe Vladimir Putin să se confrunte cu o economie marcată de deficit. În plus, Rasmussen s-a arătat încurajat de semnalele că Ucraina va primi licențe pentru fabricarea pe teritoriul său a unor arme proiectate în SUA, inclusiv rachete interceptoare și rachete cu rază lungă de acțiune.
Conducătorii din domeniul apărării din Ucraina solicită, de asemenea, eliminarea constrângerilor birocratice europene care împiedică integrarea rapidă și la costuri reduse a industriei de apărare a Ucrainei în Europa. Schimbarea ecosistemului din domeniul apărării este considerată mai importantă decât sprijinirea firmelor individuale din acest sector.
Rasmussen a avertizat că UE nu ar trebui să se grăbească să-și numească propriul negociator cu Rusia, subliniind că este esențial ca orice negociator să acționeze dintr-o poziție de forță. De asemenea, el a subliniat progresele Ucrainei pe câmpul de luptă, menționând creativitatea ucrainenilor în dezvoltarea unor capacități militare de înaltă tehnologie, în special în ceea ce privește dronele și echipamentele militare de ultimă generație.
