Descoperă frumusețea portului românesc alături de Cerasela Dobrinescu
În data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea Sânzienelor, se celebrează Ziua Universală a Iei, un element emblematic al poporului român. Cu această ocazie, Muzeul de Artă Populară din Constanța a găzduit un interviu cu dr. Cerasela Dobrinescu, șef Secție Patrimoniu Cultural Național, expert pe bunuri cu semnificație etnografică, acreditat de Ministerul Culturii.
Dr. Dobrinescu a subliniat importanța cămășii tradiționale românești, denumită adesea „ie”, care constituie principalul element al costumului popular femeiesc. Aceasta este considerată cartea de identitate a poporului român, având capacitatea de a comunica mesaje non-verbale despre purtătoare, cum ar fi vârsta, statutul marital și starea materială.
În România, termenul de „ie” nu este folosit uniform; de exemplu, în Transilvania, cămașa purtată de femei nu poartă această denumire. Cămașa bărbătească are denumiri diferite, dar nu este numită „ie”. Mâneca cămășii este un punct de interes, deoarece conține cele mai importante detalii pentru a o defini și încadra zonal.
Printre exponatele muzeului se numără costume din diferite zone ale țării, fiecare cu specificitățile sale:
Ansamblu vestimentar din zona Olt
Acest costum include o ie cu altiță, încreț decorativ și motive geometrice, care sugerează că purtătoarea era o femeie înstărită, având în vedere utilizarea materialelor precum mătasea policromă și firul metalic.
Ansamblu vestimentar din zona Gorj
Aici, cămașa este din categoria „ie”, având mâneca largă. Costumul include o piesă numită vâlnic, adică o fustă încrețită, iar broderia de pe cămașă este realizată cu o tehnică migăloasă.
Costum din zona Mehedinți
Cămașa este ornamentată cu paiete și fir metalic, indicând din nou o purtătoare înstărită. Vâlnicul din acest costum este decorat cu motive fitomorfe.
Cămăși din Moldova, zona Vrancea
Două ii din satul Vidra, reprezentative pentru zonă, sunt expuse în muzeu, fiind ornamentate cu fir metalic, ceea ce indică statutul material al purtătoarelor.
Costum din Bucovina
Acesta cuprinde o cămașă emblematică cu încreț alb și râuri piezișe, caracteristice zonei.
Costum din Muntenia, Buzău
Include o cămașă cu o broderie realizată în punct bătrânesc, ce o face ușor de recunoscut ca provenind din această zonă.
Costum din Muscel, zona Argeș
Costumele din această zonă au fost adoptate de reginele României pentru a reprezenta țara la întâlniri oficiale. Cămașa din acest costum are margini portocalii, o notă distinctivă a zonei.
Costum din Transilvania, zona Pădureni
Aici, cămașa nu poartă numele de ie și este decorată cu simboluri solare. Femeia din această zonă era respectată și purta chei simbolizând autoritatea în gospodărie.
Costum din Mărginimea Sibiului
Acest costum este încărcat de patriotism, iar culoarea tricoloră a brâului reflectă acest aspect. Cămașa poartă denumirea de cămașă cu ciocănele.
Costum din Dobrogea
Costumul tradițional din această zonă nu include ii, ci cămăși rafinate, cu motive florale și meandrice, realizate din țesături specifice zonei.
Costumele expuse la Muzeul de Artă Populară din Constanța constituie un patrimoniu cultural deosebit, fiecare piesă având o poveste unică și mesaje simbolice de protecție pentru purtătoare. Această diversitate reflectă bogăția tradițiilor românești și importanța păstrării acestora pentru generațiile viitoare.
