„Fenomenul Omega” care devastază Europa de Vest
Valul de căldură intens care afectează Europa de Vest a dus deja la peste 40 de decese în Franţa, fiind alimentat de un fenomen meteorologic cunoscut sub numele de „blocaj omega”.
Ce este un „blocaj omega”?
Blocajul omega îşi trage numele de la forma literei greceşti Ω, având o protuberanţă de aer cald, de înaltă presiune, situată între două sisteme de joasă presiune mai reci. Elementul de „blocaj” se referă la modul în care zona de înaltă presiune cu aer cald rămâne fixată. În condiţii normale, curentul jet transportă sistemele meteorologice de la vest la est. Totuşi, în timpul unui blocaj omega, acest flux este perturbat, deviant dramatic spre nord şi sud, izolând sistemele de presiune. Vânturile de ghidare mai slabe şi contrastele de temperatură din atmosferă contribuie la aceste mişcări lente, cauzând blocajul. Aceste fenomene durează de obicei între trei şi zece zile, dar pot persista chiar şi săptămâni întregi.
Ce se întâmplă în timpul unui blocaj omega?
Sub zona de presiune ridicată din centru, condiţiile devin calde şi uscate. Presiunea ridicată împiedică formarea norilor, rezultând într-un cer senin şi însorit, care permite temperaturilor să crească. Aceste condiţii sunt cele care „prăjesc” Franţa şi Spania, unde temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius. Regiunile aflate în zonele de joasă presiune care flanchează valul de căldură sunt mai predispuse la condiţii mai răcoroase şi ploioase. Marea Britanie se află la graniţa dintre sistemul de înaltă presiune şi aerul mai rece din nord-vest, generând căldură intensă în sud şi est, dar condiţii mai răcoroase şi umede în nord şi vest.
Este schimbarea climatică responsabilă?
Oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la un consens cu privire la modul în care schimbarea climei afectează frecvenţa fenomenelor de blocaj precum acesta. Totuşi, consensul ştiinţific global este clar: schimbările climatice cresc frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură. Emisiile de gaze cu efect de seră, provenite în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, au încălzit planeta cu 1,3 °C faţă de perioada preindustrială. Această temperatură de referinţă mai ridicată înseamnă că valurile de căldură ating temperaturi mai mari. Europa se confruntă în prezent cu valuri de căldură cu 2 până la 4 grade mai fierbinţi decât ar fi fost fără încălzirea provocată de om. Ca urmare, atunci când apar fenomene precum blocajele omega, căldura rezultată poate fi semnificativ mai intensă.
