Președintele Bulgariei sugerează organizarea unui referendum pentru aderarea la zona euro
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a propus organizarea unui referendum referitor la planurile țării de a adopta moneda euro în 2026. Această sugestie a generat critici din partea guvernului, un ministru afirmând că este o încercare de „sabotare” a inițiativei pe care Sofia o pregătește de mai mulți ani.
Întrebarea propusă pentru referendum este: „Sunteți de acord ca Bulgaria să adopte moneda unică europeană euro în 2026?” Radev consideră că acest referendum va testa democrația și va oferi ocazia de a auzi toate argumentele, pro și contra, legate de această măsură de politică monetară.
Guvernul bulgar intenționează să introducă moneda euro în ianuarie 2026, așteptând confirmarea din partea Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene că sunt îndeplinite toate cerințele necesare pentru aderare. Această măsură a fost amânată de două ori în anii anteriori din cauza neîndeplinirii obiectivelor privind inflația.
Bulgarii sunt împărțiți în privința introducerii monedei euro, mulți exprimându-și îngrijorarea că aceasta ar putea determina creșterea prețurilor, asemenea situației din Croația, care a adoptat euro în 2023. Ministrul de interne, Daniel Mitov, a declarat că solicitarea unui referendum este „un act clar de sabotaj împotriva introducerii monedei euro în Bulgaria”.
Radev, un președinte de stânga, acuzat uneori că ar fi prorus, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea inflației, lipsa de încredere în guvern și absența unor măsuri clare pentru protejarea puterii de cumpărare și competitivității economice în timpul tranziției monetare planificate. El a subliniat necesitatea unei discuții transparente despre impactul monedei euro, evidențiind că rezultatul referendumului va oferi claritate asupra direcției politicii economice și monetare a Bulgariei.
Moneda Bulgariei, leva, a fost mult timp ancorată la euro, iar economiștii susțin că adoptarea monedei unice ar putea atrage mai multe investiții străine și ar asigura îmbunătățiri ale ratingurilor de credit, ceea ce ar putea reduce costurile de finanțare a datoriilor. Noul guvern, care a preluat puterea în ianuarie, și-a reafirmat angajamentul față de blocul monedei unice și a aprobat un buget pentru 2025 cu un deficit vizat de 3% din PIB.
