Yoon Suk-yeol, fost lider sud-coreean, încarcerat pentru 30 de ani din cauza dronelor trimise în Coreea de Nord
Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk-yeol a fost condamnat vineri la 30 de ani de închisoare pentru ordonarea trimiterii de drone în Coreea de Nord, cu scopul de a provoca Phenianul și de a crea un pretext pentru impunerea legii marțiale în decembrie 2024. Aceasta este o nouă condamnare, adăugată la cele primite anterior pentru tentativa de instaurare a regimului militar.
Yoon, în vârstă de 65 de ani, fusese deja condamnat la închisoare pe viață în februarie pentru „insurecție”, tentativă de impunere a legii marțiale și trimiterea armatei în parlament pentru a-l reduce la tăcere. De asemenea, în ianuarie, el a primit o pedeapsă de cinci ani în cadrul unui caz separat.
Conform acuzațiilor, Yoon a ordonat desfășurarea de drone militare care transportau pliante de propagandă deasupra Phenianului în octombrie 2024, ceea ce a crescut tensiunile dintre cele două țări. Instanța din Seul a declarat că Yoon a fost condamnat pentru tentativă de instigare la un incident armat, care ar fi servit drept pretext pentru impunerea legii marțiale, având scopul de a „provoca o criză de securitate națională”. Judecătorii au subliniat că fostul președinte a intenționat să creeze o bază juridică pentru declararea legii marțiale, provocând Coreea de Nord să comită acte armate împotriva sud-coreenilor.
Operațiunea a mobilizat „capacități militare în scopuri private”, fără nicio legătură cu securitatea națională, iar Yoon a crezut că își poate folosi arbitrar puterile pentru câștig politic personal. Procurorii au solicitat o pedeapsă de 30 de ani de închisoare, susținând că operațiunea a dus la scurgerea de informații clasificate, deoarece dronele s-au prăbușit pe teritoriul nord-coreean.
În ciuda așteptărilor, Coreea de Nord a reacționat cu reținere, avertizând doar că va riposta în cazul unor noi desfășurări de drone. Cu toate acestea, Yoon a încercat o lovitură de stat două luni mai târziu, justificând-o prin amenințări formulate de „forțe antistatale” din Coreea de Nord și prin refuzul Parlamentului, dominat de opoziție, de a-i adopta bugetul. Un număr suficient de membri ai Parlamentului au reușit să adopte o rezoluție împotriva legii marțiale, forțându-l pe Yoon să renunțe.
Yoon Suk Yeol a fost pus sub acuzare în aprilie 2025 și se află în prezent închis. El a făcut apel la condamnarea sa, susținând că a acționat „exclusiv pentru binele națiunii”. Avocații săi au respins acuzațiile, afirmând că nu a existat „niciun ordin prealabil, nici nicio aprobată ulterioară” din partea clientului lor și au denunțat acuzațiile ca fiind un „roman speculativ și mincinos”.
Scandalul dronelor complică relațiile dintre Seul și Phenian, care sunt tehnic încă în război. Actualul președinte sud-coreean, Lee Jae-myung, a exprimat regretul după ce o anchetă a dezvăluit implicarea unor oficiali guvernamentali în trimiterea de drone civile în Coreea de Nord. Phenianul a anunțat că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea orașului Kaesong și a promis un răspuns „teribil” în cazul unor noi incursiuni.
Lee Jae-myung a declarat că, deși nu a fost intenția guvernului, se exprimă regretul pentru tensiunile militare cauzate de acțiunile iresponsabile ale anumitor persoane. Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a descris decizia președintelui sud-coreean ca fiind una „înțeleaptă”. Totuși, speranțele pentru o dezescaladare au dispărut, deoarece Phenianul a reluat desemnarea Sudului drept „cel mai ostil” dușman al său.
