Noua reglementare europeană pentru migrație și azil se activează
Pactul Uniunii Europene privind migrația și azilul va începe să se aplice în mod obligatoriu, începând de vineri, după o perioadă de tranziție de 12 luni. Această perioadă a fost menită să permită statelor membre să implementeze infrastructura și legislația prevăzute în document.
Noul pact înăsprește regulile privind azilul, consolidând controalele la frontieră și simplificând procedurile. Printre măsurile controversate se numără un mecanism de „solidaritate” care prevede cote obligatorii de refugiați pentru statele membre. Acest sistem implică relocarea unor migranți din țările aflate pe prima linie (precum Spania, Italia, Grecia și Cipru) către alte state membre ale UE, care sunt mai puțin afectate de valurile migratorii. Statele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuție de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ și tehnic.
Unul dintre pilonii pactului este aplicarea unor proceduri mai stricte pentru sosirile ilegale. Acestea includ identificarea, într-un termen de cel mult șapte zile, a oricărei persoane care traversează ilegal o frontieră comunitară. Sistemul Eurodac, baza de date europeană cu amprente digitale, va deveni o platformă integrată de gestionare a migrației, urmând să includă și imagini faciale. Vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică va fi redusă de la 14 la 6 ani.
Grăbirea formalităților este un element cheie al noului pact, instituind o procedură semi-rapidă de 12 săptămâni de la sosirea ilegală a migrantului în UE. Aceasta va include toate etapele procedurii, de la examinarea cererii de azil până la emiterea unei decizii de returnare, în cazul respingerii cererii. Procedura semi-rapidă va fi obligatorie pentru migranții care prezintă un risc de securitate sau provin din țări cu o rată de acceptare a cererilor de azil sub 20%.
Pactul introduce și un cadru obligatoriu de solidaritate, obligând celelalte state membre să colaboreze cu țările care se confruntă cu presiuni migratorii intense. Există state care preferă să plătească contribuții financiare decât să primească migranți pe teritoriul lor. Ungaria și Slovacia au refuzat chiar și plata acestor contribuții.
De asemenea, pactul cuprinde un Regulament de Criză, care permite statelor afectate de valuri masive de migrație să amâne înregistrarea noilor cereri de azil și să prelungească detenția la frontiere dincolo de termenul de 12 săptămâni. Totodată, celelalte state membre vor fi constrânse de mecanismul de cote obligatorii, acordând prioritate relocării urgente a migranților.
Conceptul de „instrumentalizare” este introdus pentru a aborda provocările geopolitice, în care țări terțe folosesc fluxurile migratorii pentru a destabiliza UE. În aceste situații, statul afectat poate aplica cele mai stricte controale la frontieră, indiferent de originea migranților.
În paralel, UE va implementa un cadru tehnologic și geopolitic pentru securizarea frontierelor externe, incluzând noi sisteme digitale EES și ETIAS pentru identificarea biometrică a călătorilor și detectarea șederilor ilegale, precum și acorduri cu țări de tranzit, cum ar fi Tunisia și Maroc, pentru a limita plecările migranților către statele UE.
