„Kievul în trei zile”: A 1569-a zi a „Operațiunii Speciale” a lui Putin – o confruntare mai durabilă decât Primul Război Mondial
Până acum, războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a fost comparat în principal cu Primul Război Mondial, evidențiind un conflict de tranșee, în care părțile implicate, în ciuda pierderilor semnificative, nu reușesc să modifice linia frontului pe o perioadă îndelungată. Totuși, un nou motiv de comparație a apărut: „operațiunea militară specială” a depășit deja durata războiului din 1914-1918. Joi, 11 iunie, a fost a 1569-a zi de război în Ucraina, iar blitzkrieg-ul lui Putin, intitulat „Kievul în trei zile”, a depășit, în sfârșit, Primul Război Mondial, potrivit The New York Times.
După ce, în toamna anului 2022, Forțele Armate ale Ucrainei au alungat trupele ruse din regiunea Harkov și o parte din regiunea Herson, conflictul a evoluat într-un război de epuizare. Războaiele lungi se desfășoară conform unei logici proprii și sunt mult mai greu de încheiat decât conflictele scurte, observă istoricul german Jörn Leonhard, profesor la Universitatea din Freiburg. Pierderile uriașe și costurile colosale de resurse complică orice compromis: cu cât sunt mai multe victime, cu atât este mai greu pentru părți să facă concesii, care par a fi o devalorizare a acestor victime.
Conform estimărilor Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, până la începutul anului 2026, trupele Federației Ruse ar putea pierde 1,2 milioane de oameni pe câmpul de luptă, dintre care până la 325.000 ar putea fi uciși, cifră comparabilă cu populația unor orașe precum Smolensk, Belgorod sau Chita. În cei patru ani de război, armata rusă a avut pierderi de 17 ori mai mari decât cele ale armatei sovietice în Afganistan, de 11 ori mai mari decât în timpul celor două războaie cecene și de 5 ori mai mari decât în toate războaiele la care au participat Rusia și URSS după 1945.
Cu toate aceste pierderi uriașe, generalilor ruși le-a reușit să preia controlul asupra a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând 99,77% din regiunea Luhansk, 79,93% din regiunea Donetsk și 74,99% din regiunea Zaporijia. În ochii societății, încheierea războaielor cu un număr mare de pierderi poate fi percepută ca o trădare a celor căzuți, observă Leonhard, subliniind că aceasta a împiedicat încheierea Primului Război Mondial, iar situația similară ar putea apărea acum – atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. În Primul Război Mondial, în mai mult de patru ani, au murit între 9 și 11 milioane de oameni. În Ucraina, armata rusă a pierdut până la jumătate de milion de soldați uciși, conform declarațiilor Ann Kist-Butler, directoarea Centrului de Comunicații Guvernamentale din Marea Britanie. Pierderile Ucrainei rămân secrete, dar acestea ar putea ajunge la sute de mii.
Leonhard reamintește că, înainte de orice negocieri, părțile se străduiesc să demonstreze că sunt capabile să continue lupta. Finalul Primului Război Mondial a fost la fel de sângeros ca și începutul său, iar istoricul consideră că un scenariu similar este probabil și în conflictul actual.
Un alt motiv de comparație este că războaiele îndelungate generează noi tehnologii și forme de desfășurare a acțiunilor militare. Dacă în Primul Război Mondial au apărut submarinele, armele chimice, tancurile și avioanele, în prezent, dronele și sistemele robotizate îndeplinesc aceste roluri. Dronele au creat o „zonă de distrugere” de aproximativ 20 km de-a lungul liniei frontului, unde supraviețuirea este practic imposibilă, dar permit și lovituri de la distanță. Rusia bombardează orașele și centralele electrice ucrainene, iar Forțele Armate ale Ucrainei distrug căile de aprovizionare ale armatei ruse, tăind „podul terestru” către Crimeea anexată.
Conflictul din Ucraina amintește în multe privințe de războiul de la începutul secolului XX, afirmă Michel Goya, istoric militar francez și colonel în rezervă. Când frontul se îngheață, se revine la tacticile din Primul Război Mondial, unde intensitatea puterii de foc a obligat armatele să se îngroape în pământ. „Te îngropi pentru a te apăra”, spune Goya, subliniind că, acum un secol, această putere era asigurată în principal de artilerie, iar acum – de drone. Ca urmare a utilizării dronelor, rata mortalității a atins acum niveluri comparabile cu cele din Primul Război Mondial, conform declarațiilor amiralului Pierre Vandier, comandantul suprem al forțelor de transformare ale NATO.
Războiul declanșat de Putin a depășit deja o etapă istorică importantă: începând cu 12 ianuarie 2026, acesta va dura mai mult decât Marele Război Patriotic, care a avut o durată de 1418 zile.
