Bruxelles lansează un semnal de alarmă
Comisarul pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții durabile pentru îngrășăminte, pentru a preveni o criză alimentară iminentă generată de creșterea costurilor acestora. Hansen a declarat că, fără soluții pe termen lung pentru asigurarea aprovizionării cu îngrășăminte, UE se va confrunta cu o penurie alimentară.
Avertismentul său vine în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor îngrășămintelor. Comisia Europeană, temându-se că aceste prețuri ridicate ar putea reduce randamentul culturilor și scădea producția de alimente, a introdus Planul de acțiune privind îngrășămintele, care oferă sprijin sub formă de ajutor financiar. Totuși, Hansen subliniază că este necesară abordarea deficiențelor structurale din lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte.
„Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile, deoarece, în caz contrar, vor exista penurii alimentare în Uniunea Europeană”, a afirmat Hansen. Mulți fermieri din întreaga Europă se gândesc să nu mai cultive, deoarece costurile au devenit prea mari și nu pot transfera aceste costuri ușor din cauza concurenței.
Planul privind îngrășămintele a fost prezentat în luna mai, iar Hansen va dezvălui suma exactă a fondurilor disponibile. Se propune alocarea unei sume de peste jumătate de miliard de euro pentru a ajuta fermierii imediat, din care 200 de milioane de euro provin din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC). Această sumă ar putea fi completată cu 300 de milioane de euro în sprijin suplimentar, iar statele membre pot suplimenta aceste fonduri cu până la 200%, ridicând astfel bugetul total la 1,5 miliarde de euro.
Hansen, cu o experiență personală în agricultură, a subliniat că tensiunile geopolitice recente se adaugă unei crize a îngrășămintelor care se acumulează de ani de zile, accentuând necesitatea ca Europa să își dezvolte reziliența pe termen lung. Prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024, ca urmare a crizei energetice provocate de invazia Rusiei în Ucraina.
Problema actuală a costurilor ridicate și a penuriei de îngrășăminte este determinată în mare parte de dependența Europei de energia importată. Producția de îngrășăminte, în special cele azotate, depinde în mare parte de gazul natural, iar între 40% și 45% din îngrășămintele utilizate de statele membre sunt importate din țări terțe. Această dependență expune fermierii la perturbări ale pieței globale și la șocuri geopolitice.
Hansen a subliniat importanța asigurării aprovizionării cu îngrășăminte și a eliminării dependenței UE de alte țări printr-o producție internă mai puternică. Comisia intenționează să promoveze utilizarea crescută a îngrășămintelor organice, să îmbunătățească reciclarea nutrienților și să încurajeze tehnicile de agricultură de precizie.
De asemenea, sunt necesare parteneriate internaționale fiabile, deoarece unele materii prime utilizate în producția de îngrășăminte nu sunt disponibile în Europa. Hansen a menționat că aceste măsuri ar putea implica costuri inițiale, dar pe termen mediu și lung, vor fi mai puțin costisitoare decât dependența excesivă.
Declarațiile sale subliniază vulnerabilitatea generală a Europei față de importurile străine și consecințele conflictelor globale asupra aprovizionării alimentare. Hansen a concluzionat că este esențial să se abordeze aceste probleme pentru a preveni șantajul în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente.
