Descoperiri surprinzătoare despre „Super-Sparta” lui Netanyahu
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu are ambiția de a transforma Israelul într-o „super-Sparta” a Orientului Mijlociu, însă costurile exorbitante ale războiului ridică semne de întrebare asupra bugetului pentru educație și sănătate, conform unui raport AFP. Războiul, inițiat pe 7 octombrie 2023 de atacul mișcării islamiste palestiniene asupra Israelului din Gaza, are un cost estimat de 405 miliarde de shekeli (aproape 120 de miliarde de euro) până la sfârșitul lunii aprilie, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron. Această sumă reprezintă peste 17% din PIB-ul țării.
Costurile războiului includ și o campanie militară împotriva Iranului, care a generat un cost suplimentar de 35 de miliarde de shekeli (aproximativ 10,5 miliarde de euro) până la armistițiul din 8 aprilie, conform Ministerului Finanțelor. Bugetul Ministerului Apărării s-a dublat semnificativ de la începutul conflictului, iar datoria publică a crescut de la 60% la peste 69% din PIB, din cauza împrumuturilor masive contractate pe piețele internaționale pentru a susține efortul de război.
Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, a explicat că israelienii „plătesc de două ori” pentru război. Primul cost este legat de tăierile bugetare care afectează cheltuielile sociale și investițiile în servicii publice, ceea ce poate duce la o scădere a calității educației și infrastructurii. Al doilea cost provine din mobilizarea continuă a zecilor de mii de rezerviști, care afectează producția economică, deoarece angajații lipsesc de la locul de muncă.
Un sondaj realizat de Institutul Israelian pentru Democrație (IDI) a arătat că 31% dintre respondenți au raportat o scădere a salariilor sau veniturilor începând cu 7 octombrie, cu un impact semnificativ asupra lucrătorilor independenți și a celor cu venituri mici. Totuși, economia israeliană a reușit să depășească rapid șocul războiului, PIB-ul revenind în 2024 la nivelurile din 2022 și continuând să crească cu un ritm de 2,9% în 2025.
La un simpozion economic de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, codirectoare a departamentului de buget, a avertizat despre o „economii a traumatismului”, în care sentimentul de eșec al armatei determină o cerere constantă de fonduri mai mari pentru securitate. Netanyahu, în schimb, susține că Israel nu are altă opțiune decât să devină o „super-Spartă”, un oraș antic grecesc dedicat complet războiului.
La începutul lunii mai, Netanyahu a anunțat intenția de a investi 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) în industria națională de apărare în următorul deceniu, pentru a asigura o „superioritate aeriană copleșitoare”. Esteban Klor a avertizat că bugetul apărării ar putea depăși 10% din PIB, cerând o revenire rapidă la un nivel mai echilibrat. Războiul contribuie la agravarea inegalităților, iar proporția copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 și 2024.
