Obiceiurile de zi cu zi ar putea să încetinească îmbătrânirea biologică
Un program constant de odihnă şi activitate ar putea contribui la încetinirea îmbătrânirii biologice, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Aceștia sugerează că organismul funcționează mai bine atunci când programul zilnic este predictibil și aliniat cu ritmul natural al corpului.
Studiul a fost publicat în revista JAMA Network Open și analizează legătura dintre rutina zilnică și ritmul în care organismul îmbătrânește din punct de vedere biologic. Îmbătrânirea biologică descrie gradul de uzură al organismului și poate diferi de vârsta cronologică, care reprezintă numărul de ani ai unei persoane.
Cercetătorii au analizat datele de activitate colectate timp de o săptămână de la 207 adulţi vârstnici, evaluând mişcarea, somnul și expunerea la lumină. Echipa a examinat cât de constante erau tiparele zilnice, perioadele maxime de activitate și de odihnă, precum și claritatea diferențelor dintre intervalele active și cele de repaus.
Datele au fost comparate cu patru „ceasuri epigenetice”, metode care estimează vârsta biologică pe baza unor markeri chimici ai ADN-ului identificaţi în sânge, reflectând procesele asociate uzurii organismului. Deși cele patru metode nu au oferit rezultate identice, cercetătorii au observat o asociere semnificativă între rutina regulată și o îmbătrânire biologică mai lentă. Participanţii cu programe fragmentate și o rutină inconsistentă au prezentat semne ale unei îmbătrâniri biologice accelerate, asocierea fiind mai puternică la femei și la participanții albi.
Analiza a luat în considerare și alți factori, precum vârsta, nivelul de educație și anumite afecțiuni medicale. Totuși, autorii subliniază că studiul oferă doar o imagine de moment, participanții nefiind urmăriți pe termen lung, ceea ce face imposibilă stabilirea unei relații clare de cauzalitate între ritmurile zilnice și îmbătrânirea biologică.
Rezultatele sugerează că ritmurile de odihnă și activitate ar putea reprezenta indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulți. Cercetătorii consideră că efectele observate ar putea fi chiar subestimate, având în vedere că studiul a inclus adulți care au ajuns la vârste înaintate și care erau suficient de sănătoși pentru a participa la cercetare.
Rezultatele sunt în concordanță cu studii anterioare care au asociat perturbarea ritmurilor zilnice cu inflamația crescută și cu reducerea volumului cerebral. Ritmurile circadiene, ciclurile biologice care se repetă aproximativ la fiecare 24 de ore, joacă un rol important în reglarea somnului și a activității. Perturbarea acestor ritmuri poate crește riscul unor probleme de sănătate, cum ar fi în cazul muncii în ture de noapte.
În concluzie, autorii subliniază necesitatea unor studii pe termen lung pentru a clarifica dacă modificarea ritmului zilnic contribuie la accelerarea îmbătrânirii biologice sau dacă îmbătrânirea biologică afectează acest ritm.
