Impactul telefoanelor mobile asupra declinului natalității în întreaga lume: o analiză detaliată
Utilizarea tot mai răspândită a telefoanelor mobile ar putea influența declinul natalității la nivel global, conform unui studiu realizat în 128 de țări. Această cercetare vine într-un context în care multe state, inclusiv Germania, raportează scăderi ale fertilității. În 2024, rata fertilității în Germania a coborât la 1,35 copii per femeie, iar datele preliminare pentru 2025 indică o nouă scădere a numărului de nașteri, estimat la aproximativ 654.300, conform Oficiului Federal de Statistică din Germania.
Analiza Institutului Federal pentru Cercetarea Populației (BiB) arată că femeile își doresc, în medie, 1,76 copii, iar bărbații 1,74. Potrivit cercetătoarei Carmen Friedrich de la BiB, „A avea copii rămâne un obiectiv important de viață pentru majoritatea tinerilor. Scăderea actuală a numărului de nașteri nu indică o diminuare a interesului pentru viața de familie, ci mai degrabă o amânare a momentului în care oamenii aleg să aibă copii.” De asemenea, decalajul fertilității – diferența dintre numărul dorit și cel real de copii – s-a dublat recent, ajungând la 0,41.
Cum schimbă smartphone-urile interacțiunile sociale
Publicația Financial Times a menționat un studiu realizat de Nathan Hudson și Hernan Moscoso Boedo de la Universitatea din Cincinnati, care sugerează că smartphone-urile au accelerat declinul natalității, mai ales în rândul adolescentelor. Rata natalității în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani a început să scadă semnificativ începând cu 2007, anul lansării primului iPhone. În Statele Unite, rata natalității pentru fetele din această grupă de vârstă a scăzut cu 71% între 2007 și 2024, iar pentru femeile cu vârste între 20 și 24 de ani, scăderea este de 43%. În schimb, pentru femeile de peste 30 de ani, nivelul a rămas stabil sau a crescut.
Cercetătorii au observat că, pe măsură ce tot mai mulți tineri dețin smartphone-uri, viața socială se mută online, iar întâlnirile față în față devin mai rare, ceea ce reduce șansele de a avea relații și sarcini neplanificate. Datele din American Time Use Survey arată că, în 2003, adolescenții americani petreceau în medie 68 de minute pe zi alături de prieteni, iar până în 2019, acest timp a scăzut la 38 de minute pe zi, în timp ce timpul petrecut în fața ecranelor a crescut de la 22 la 96 de minute pe zi.
Pentru a analiza dacă există o relație de cauzalitate, cercetătorii au studiat extinderea rețelelor 4G în comitatele din Statele Unite. În regiunile unde rețelele 4G au devenit disponibile mai devreme, natalitatea în rândul adolescentelor a scăzut mai rapid. O analiză similară pentru Anglia și Țara Galilor a arătat un model similar. Efectul identificat se referă în principal la sarcinile neplanificate în rândul adolescentelor, iar pentru femeile de peste 25 de ani, care reprezintă aproximativ 80% din totalul nașterilor, datele nu indică un impact semnificativ.
Scăderea natalității, un fenomen răspândit în Europa
Declinul natalității observat în Germania se aliniază tendințelor din întreaga Uniune Europeană. Potrivit Eurostat, aproximativ 3,55 milioane de copii s-au născut în UE în 2024, cu 3,3% mai puțini decât în anul precedent, iar rata medie a fertilității a fost de 1,34 copii per femeie, în scădere de la 1,38 în 2023. Din 1964, când rata fertilității era de 2,62 copii per femeie, aceasta s-a redus aproape la jumătate. Niciun stat european nu mai depășește pragul de înlocuire a populației, estimat la 2,1 copii per femeie.
În Uniunea Europeană, ratele variază de la 1,01 în Malta la 1,72 în Bulgaria. Franța conduce cu 1,61 copii per femeie, în timp ce Spania are 1,10, iar Italia 1,18. Chiar și statele nordice, considerate modele în ceea ce privește concediul parental și egalitatea de gen, au înregistrat scăderi semnificative ale natalității. Julia Hellstrand, cercetătoare la Universitatea din Helsinki, a menționat că explicarea diferențelor dintre țări în ceea ce privește fertilitatea rămâne dificilă, deoarece mulți dintre factorii care explicau aceste variații par să fi pierdut din importanță în ultimii ani.
Sociologul Martin Bujard de la BiB a subliniat că rata fertilității din Germania a crescut după reformele privind politica familială din jurul anului 2010. Totuși, costurile locuințelor și inflația au un impact mai mare asupra deciziilor privind întemeierea unei familii. Un studiu recent realizat de institutul german ifo și Universitatea Stanford sugerează că în gospodăriile unde cel puțin un adult lucrează de acasă o zi pe săptămână, rata fertilității este cu 14% mai mare comparativ cu cele fără telemuncă. Această flexibilitate ar putea ajuta oamenii să aibă numărul de copii pe care și-l doresc.
