România în fața provocărilor economice: O scădere de 1,1% a PIB-ului în primul trimestru din 2026 comparativ cu anul anterior
Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut și a înregistrat o scădere de 1,1% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Deși analistul economic Adrian Negrescu afirmă că România nu se află tehnic în recesiune, el avertizează că economia traversează o perioadă de „stagflație”, caracterizată prin inflație ridicată, consum în scădere și blocaje financiare.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut (PIB) ajustat sezonier pentru trimestrul I din 2026 a fost estimat la 497.820,1 milioane lei în prețuri curente. În termeni reali, adică după eliminarea efectului inflației, economia a scăzut cu 1,1% comparativ cu trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul nu s-a modificat. Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Construcțiile și investițiile au susținut economia
Analiza datelor statistice arată că sectorul construcțiilor a avut cea mai importantă contribuție pozitivă la evoluția PIB, contribuind cu +0,4% la creșterea economică, având o pondere de 5,3% în formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 7,9%. De asemenea, creșteri importante au fost înregistrate în activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii, contribuind cu +0,3% la evoluția PIB, în condițiile unei ponderi de 2,8% în economie și ale unei creșteri de 11,6% a volumului de activitate.
INS a indicat că și investițiile au susținut economia în primul trimestru, formarea brută de capital fix crescând cu 4,7% și contribuind cu +0,9% la modificarea PIB.
Contribuții negative din comerț, industrie și IT
Pe de altă parte, cele mai mari contribuții negative la evoluția economiei au venit din comerț, transporturi și industria ospitalității, având o contribuție negativă de -0,8% la modificarea PIB. Aceste activități au o pondere de 22,5% în formarea PIB și au înregistrat o scădere a volumului de activitate de 3,1%. Sectorul industrial a contribuit negativ cu -0,2%, înregistrând o scădere a volumului de activitate de 1,2%. De asemenea, sectorul IT&C a avut o contribuție negativă de -0,3%, context în care activitatea a scăzut cu 4,1%.
Contribuții negative au fost raportate și de tranzacțiile imobiliare, care au afectat PIB-ul cu -0,1%, și de activitățile profesionale, științifice și tehnice, care au contribuit negativ cu -0,3%. De asemenea, administrația publică și serviciile sociale au avut o contribuție negativă de -0,2% la evoluția PIB, în condițiile unei ponderi de 14,6% în economie.
Consumul populației a scăzut cu 1,8%
Un alt semnal negativ din datele INS se reflectă în consumul populației, principalul motor de creștere al economiei românești. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a scăzut cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB. Inflația ridicată și dobânzile mari au determinat românii să reducă cheltuielile, afectând astfel activitatea economică. Consumul administrației publice a înregistrat, de asemenea, scăderi, cu o scădere de 1,2% a cheltuielilor pentru consumul final individual.
Adrian Negrescu subliniază că economia României s-a descurcat mai bine decât estimările pesimiste din ultimele luni, deși situația economică rămâne dificilă. El consideră că România se află într-o zonă de stagflație păguboasă, din care va fi greu să iasă fără măsuri de stimulare adecvate.
