Strategiile „Troicii Europene” pentru a închide conflictul din Ucraina
Aliații cheie ai Ucrainei, cunoscuți sub denumirea de „Troica Europeană” – Germania, Franța și Marea Britanie – colaborează cu Kievul pentru a elabora un plan de implicare a Rusiei în negocieri, având ca scop încheierea războiului. Aceștia subliniază schimbarea dinamicii conflictului în favoarea Ucrainei. În Rusia, voci tot mai numeroase, chiar și dintre comentatorii pro-guvernamentali, susțin că războiul a intrat într-un impas și că este necesară încheierea acestuia. Totuși, Vladimir Putin nu arată încă semne de deschidere pentru compromis.
Oficialii din cele trei țări europene discută despre posibilitatea organizării unor negocieri ce ar implica atât Rusia, cât și Ucraina, conform unor surse Bloomberg. Aceștia au purtat deja discuții pe această temă cu colegii ucraineni. Decizia finală de a continua eforturile pentru un acord cu Rusia îi revine președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, iar țările europene nu vor exercita presiuni asupra acestuia pentru a adopta o strategie cu care nu este de acord.
Troica Europeană identifică o oportunitate de a-l determina pe Putin să inițieze discuții pentru un acord de pace, având în vedere impasul atât în negocierile conduse de SUA, cât și pe câmpul de luptă, unde armata rusă pierde teritorii pentru a doua lună consecutivă. În plus, loviturile din ce în ce mai reușite ale dronelor ucrainene asupra obiectivelor din Rusia și a căilor de aprovizionare din teritoriile ocupate adaugă presiune asupra Moscovei. Începerea negocierilor în această perioadă ar putea preveni o nouă iarnă în care Rusia ar intensifica bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.
Un oficial al guvernului german a declarat că se deschide treptat o fereastră pentru dialogul dintre Europa și Rusia în legătură cu situația din Ucraina. Potrivit acestuia, Troica Europeană va avea un rol esențial în acest proces, iar dialogul cu Moscova ar putea începe în următoarele luni. În zilele următoare, premierul britanic Keir Starmer intenționează să discute despre această situație cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
În Rusia, tot mai multe voci susțin necesitatea încetării acțiunilor militare, argumentând că obiectivele declarate, inclusiv controlul total asupra Donbasului, sunt imposibil de realizat. Chiar și susținătorii regimului de la Kremlin recunosc că s-au creat așteptări exagerate privind încheierea operațiunii militare speciale. Oleg Tsarev, fost deputat și candidat la conducerea unui regim marionetă, subliniază că Rusia a căzut într-o capcană cognitivă, iar rezistența în situația actuală este considerată deja o victorie.
Vasilii Kașin, director al Centrului de Studii Europene și Internaționale Complexe din Moscova, face apel la ajustarea obiectivelor războiului, subliniind că victoria într-un conflict prelungit este imposibilă. El propune negocierea încetării conflictului pe baza unor acorduri anterioare, însă insistă că este nevoie de o reevaluare a resurselor consumate în prezent.
Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie din Berlin, afirmă că elitele din Rusia încep să recunoască faptul că prelungirea conflictului nu va îmbunătăți poziția Rusiei în negocieri. Întrebarea rămâne dacă Putin conștientizează că se află într-un impas și că beneficiile războiului devin din ce în ce mai mici. Fostul ministru de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, consideră că militarizarea intensă a statului rus face improbabil ca Putin să asculte vocile rațiunii, având în vedere că războiul este, în esență, modul de viață al acestui regim.
