Analiză europeană: România se confruntă cu dificultăți în gestionarea fondurilor publice, fiscalitate și eficiența investițiilor
Comisia Europeană a publicat un raport recent în care evidențiază că, deși măsurile de austeritate au contribuit la reducerea deficitului bugetar al României, problemele legate de finanțele publice persistă. Raportul subliniază colectarea slabă a taxelor, în special a TVA-ului, precum și modul în care sunt cheltuiți banii publici.
Deficitul bugetar rămâne extrem de ridicat
În raportul de țară publicat pe 3 iunie, se menționează că deficitul administrației publice a atins 9,3% din PIB în 2024, scăzând la 7,9% din PIB în 2025, cu estimări de 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Această reducere a fost realizată prin pachete ample de consolidare fiscală adoptate în a doua jumătate a anului 2025 și printr-un control mai strict al cheltuielilor. Totuși, deficitul rămâne „extrem de ridicat”.
Datoria publică în continuă creștere
Raportul indică, de asemenea, o creștere a datoriei publice a României, care ar putea depăși 60% din PIB în 2026 și va continua să crească în 2027. Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% din PIB în 2025. Conform Prognozei de Primăvară a Comisiei Europene, aceasta este așteptată să ajungă la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% din PIB în 2027.
Probleme de calitate în finanțele publice
Calitatea finanțelor publice rămâne o problemă centrală. România a reușit să reducă deficitul bugetar prin înghețarea salariilor și pensiilor, însă este necesară o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat. Veniturile fiscale totale în 2024 au reprezentat 27,9% din PIB, semnificativ sub media Uniunii Europene de 39,4%. Această diferență este pronunțată în cazul taxării muncii și al taxării capitalului.
Taxarea muncii și povara fiscală
România menține un sistem de impozitare bazat pe cotă unică, combinat cu contribuții sociale ridicate, ceea ce conduce la o povară fiscală foarte mare, în special pentru persoanele cu venituri mici. De exemplu, pentru o persoană care câștigă 50% din salariul mediu, povara fiscală pe muncă ajunge la 41,7%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 31,6%.
Calitatea investițiilor publice sub semnul întrebării
Deși investițiile publice au crescut în 2025, există semne de întrebare cu privire la calitatea acestora. Planificarea investițiilor pe termen lung este realizată în principal de ministerele de linie, cu o coordonare limitată între sectoare și o implicare redusă a Ministerului Finanțelor. Evaluările efectuate după finalizarea proiectelor sunt rare, iar lecțiile învățate din proiectele anterioare nu sunt integrate sistematic în viitoarele procese de planificare.
Nevoia de reformă în salarizarea publică
Comisia Europeană subliniază, de asemenea, necesitatea unei reforme a salarizării publice, care ar trebui să asigure o mai mare echitate și să contribuie la eforturile de consolidare fiscală.
