Vladimir Putin ar putea suporta consecințe personale din cauza eșecului în Ucraina
Ziua Victoriei a fost marcată de o paradă militară de dimensiuni reduse organizată la Moscova pe 9 mai, simbolizând eșecul lui Vladimir Putin în Ucraina. Kremlinul a decis să nu desfășoare tancuri și echipamente grele pe Piața Roșie din cauza temerilor legate de atacurile cu drone ucrainene. Această alegere evidențiază faptul că „operațiunea militară specială” a lui Putin nu doar că nu a reușit să învingă Ucraina, dar a adus și pericole în capitala Rusiei. Problemele de securitate au dus la închiderea frecventă a aeroporturilor din Moscova și la întreruperea serviciilor de internet mobil.
În acest context, costurile conflictului pentru Rusia sunt copleșitoare. Aproape 500.000 de ruși au fost uciși, conform Annei Keast-Butler, șefa agenției britanice de informații GCHQ, iar mulți alții au fost răniți grav. Aceasta reprezintă o amenințare serioasă pentru viitorul unei țări cu o populație deja în scădere înainte de război. Rusia se luptă în Ucraina de mai mult timp decât Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fără a reuși să cucerească întregul Donbas și având pierderi teritoriale în aprilie.
Situația actuală generează semne vizibile de disidență în rândul elitei ruse, unii contestând deschis războiul. Un articol recent din publicația „Russia in Global Affairs” susține că obiectivul de a elimina guvernul pro-occidental de la Kiev este „fundamental imposibil de atins”, având nevoie de ocuparea integrală a Ucrainei. Se sugerează că o pace negociată ar fi în interesul Rusiei.
Istoria Rusiei arată că eșecurile militare au dus adesea la schimbări politice radicale. Înfrângerea din Războiul Ruso-Japonez din 1905 a contribuit la apariția de mișcări populare, iar eșecul din Primul Război Mondial a dus la Revoluția Rusă. Demiterea lui Nikita Hrușciov în 1964 a fost legată de percepția eșecului în Criza rachetelor. Războiul din Afganistan a fost un factor important în prăbușirea Uniunii Sovietice.
Aceste precedente sugerează că un eșec în Ucraina ar putea duce la căderea lui Putin, care are acum 73 de ani. Totuși, mecanismul prin care ar putea fi îndepărtat este mai complicat. Protestele publice sau politica convențională nu au avut succes în trecut, iar liderii opoziției au fost adesea asasinati sau exilați. Alegerile pentru Duma rusă din septembrie nu sunt contestate.
O revoltă militară are mai multe șanse de succes. Revolta din 2023 condusă de Evgheni Prigojin a fost cel mai apropiat moment în care Putin a putut pierde puterea, dar aceasta a eșuat, iar Prigojin a murit într-un accident de avion. Între timp, Putin și-a întărit controlul asupra forțelor armate.
O divizare în cadrul elitei ruse ar putea fi calea principală pentru a-l înlătura pe Putin. Este nevoie de o masă critică care să recunoască eșecul războiului și să sprijine o pace negociată cu Ucraina. În acest sens, guvernele europene ar trebui să transmită acest mesaj în cercurile de elită din Rusia.
Totuși, transformarea nemulțumirii elitelor în acțiune concretă este o provocare. Ar fi necesară o persoană din vârful sistemului actual, susținută de forțe loiale. Totuși, elita actuală este formată din loialiști care beneficiază de situația actuală și care nu comunică suficient între ei pentru a conspira. În aceste condiții, rămânerea alături de Putin poate părea opțiunea mai sigură.
Obstacolele în calea înlăturării lui Putin sunt uriașe. Totuși, devine din ce în ce mai evident că Putin a dus Rusia pe o traiectorie nesustenabilă în Ucraina. Folosind o expresie din lumea financiară — „Dacă ceva nu poate dura la nesfârșit, se va opri”.
