Europa în fața căldurii sufocante: zeci de milioane fără climatizare
Valurile de căldură tot mai intense pun presiune pe milioane de europeni care nu au acces la aer condiționat, transformând verile într-o provocare serioasă pentru sănătate și confort. Diferențele economice dintre state fac ca protecția împotriva temperaturilor extreme să fie inegală, iar în multe regiuni din Uniunea Europeană lipsa mijloacelor de răcire rămâne o problemă ignorată. România se înscrie astfel în tabloul general al vulnerabilității climatice, unde accesul la soluții de răcorire depinde de venituri și infrastructură, conform unui clasament citat de Euronews.
În Franța, mercurul a atins 37 °C, o premieră pentru luna mai, în timp ce Marea Britanie a depășit recordul lunar cu temperaturi de 34,8 °C la Londra. Irlanda a raportat, de asemenea, o temperatură fără precedent de 30,5 °C. Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor UE, 68%, nu dispun de sisteme de aer condiționat (AC) sau ventilatoare acasă, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu intitulat „Overheated and Underprepared” (n.r. „Supraîncălziți și nepregătiți”).
Țările cu cele mai mari dificultăți în a-și permite aer condiționat
Deși unele țări s-ar putea să nu aibă nevoie de aer condiționat – Europa nu este la fel de caldă peste tot – mai mult de o treime dintre europeni (38%) afirmă că nu își pot permite un sistem de aer condiționat. Procentele sunt deosebit de ridicate în regiunile calde ale continentului: 42% în Franța, 46% în Grecia, 45% în Portugalia și 39% în România. Aceasta reprezintă o imagine îngrijorătoare, având în vedere că mai mult de unul din patru cetățeni ai UE are peste 65 de ani, majoritatea fiind concentrați în țări precum Italia, Portugalia sau Grecia.
Modalități alternative de răcire
Există, desigur, și alte modalități de a menține locuințele răcoroase, cum ar fi obloanele, copertinele sau umbrarele exterioare. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor din Spania (61%), Portugalia (59%), Italia (57%) sau Cipru (51%) afirmă că locuințele lor nu dispun nici măcar de aceste elemente.
Îngrijorările legate de căldură
Căldura devine principala preocupare legată de climă pentru cetățenii UE (85%), mai mult decât inundațiile (80%), incendiile (82,5%) sau penuria de apă (80,5%). Preocuparea este deosebit de mare în zona mediteraneană: 75% în Cipru, 71% în Grecia și 70% în Malta declară că sunt „foarte” sau „destul de” îngrijorați de temperaturile extrem de ridicate. Aproximativ jumătate dintre respondenții din UE simt deja că este prea cald acasă (50%), la locul de muncă (47%) și în cartierul lor (61%).
Reacțiile autorităților și măsuri de răcire
Comunitățile locale raportează reacții mixte ale autorităților în fața caniculei. Se observă o raritate a „centrelor de răcorire” sau clădirilor publice dotate cu aer condiționat. În Italia, doar 15% dintre cetățeni declară că se folosește aerul condiționat în clădirile publice, iar cifra este și mai mică în Germania, de 7%. Aceste procente sunt mai mari în Grecia, Malta și România, unde aproximativ 40% dintre cetățeni beneficiază de spații publice răcorite.
Plantarea copacilor reprezintă o opțiune mai ieftină și mai ecologică pentru a face față situației, iar 36% dintre locuitorii UE afirmă că observă punerea în practică a acestei măsuri. Totuși, gradul de adoptare variază semnificativ, cu 59% în Ungaria și doar 22% în Grecia. Ajustarea programului de lucru sau a orarului școlar este o altă măsură care poate fi luată în zilele cele mai călduroase, dar doar 15% dintre cetățenii UE au observat aceste măsuri, cu variații de la 39% în Cipru la 8% în Portugalia.
În ceea ce privește alertele de caniculă, acestea sunt raportate de 57% dintre respondenți. Totuși, acest tip de comunicare vizează mai mult răspunsul la situații de urgență, iar doar 42,5% dintre cetățeni afirmă că au fost expuși la campanii de sensibilizare privind riscurile pentru sănătate asociate fenomenelor meteorologice extreme și măsurile recomandate.
